Simplu

Într-un cabinet medical, martor fără voie la o discuţie între un pacient şi doctorul oftalmolog. Pacientul - un individ în format 2/2, doctorul... o doctoriţă.

"Aţi mai avut probleme cu ochii?"
"Da, cu mai mulţi ani în urmă. Stiţi, eu practic sporturi de full-contact şi am primit o lovitură în ochi. Am fost la spital şi mi-a trecut."
"De atunci v-aţi mai lovit?"
"Da, pumni, picioare, da' nu în ochi."
"Şi acum ce vă supără?"
"Nu mai văd bine, adică văd, da' nu pot să citesc."
"De când nu puteţi să mai citiţi?"
"De vreo doi ani."
"Doi ani?? Şi de ce aţi venit aşa de târziu? Cum v-aţi descurcat doi ani?"
"Păi... n-am mai citit."

Cât de simplu găsesc unii rezolvarea problemelor!

Economico-financiara de astazi

Daca tot a pleznit ulcica financiara mondiala ce-ar fi sa pun si eu la pastrare un ciob. Aici. Poate foloseste în vremurile ce vor veni.

Analisti versati ne avertizeaza ca urmeaza o perioada de crestere negativa (nu mai pun link-uri, fac economie, voi explica mai încolo de ce). Cresterea aceasta negativa ma debusoleaza total. Sa o interpretez ca pe sfârsitul perioadei de scadere pozitiva?

Las deoparte mafaldele remunerate la numar de cuvinte pe centimetrul patrat si ascult de seriosul si discretul domn Isarescu, cel care semneaza pe leul nostru nou în care, sfatuiti tot de dânsul, avem de-a pururi încredere. Domnul Isarescu a iesit recent din sediul BNR ca sa ne explice etiologia crizei financiare: americanii nu au facut economii si au patit-o. Si ne recomanda sa facem economii ca sa nu avem si noi problemele lor.

Eu sunt un bun cetatean si, de-a lungul timpului, am învatat ca trebuie sa tratezi cu seriozitate sfaturile primite de la oamenii importanti. În consecinta am început sa-mi analizez cheltuielile curente cu scopul depistarii eventualelor surse de economii.

De-un exemplu, anul acesta nu mai pun muraturi. Ma pot lipsi de ele, este chiar mai sanatos un regim alimentar fara muraturi. Cât pot economisi astfel? Câtiva amarâti de lei. Nici nu mai caut echivalentul în euro ca ma umplu de zecimale. Nu merge, trebuie sa gasesc altceva, ceva ce cumpar curent si nu întrebuintez.

Cine cauta... gaseste!. Cumpar benzina, cumpar si accize. Folosesc accizele? Nici macar nu stiu cum arata. Ce-ar fi sa nu mai cumpar accize? Cu atât mai mult cu cât din anul viitor accizele se vor scumpi. Îmi ramin astfel niste bani pe care îi pot economisi.

Extind putin metoda si constat ca pot economisi renuntând la cumpararea a o sumedenie de taxe si impozite carora nu reusesc sa le gasesc o utilizare. Numai TVA-ul este 19% adaugat la orice cumparatura pe care o fac.

Daca ma apuc sa estimez un total îmi rezulta niste economii importante. Si uite asa dau peste o alta problema: ce fac cu banii economisti?
Daca sunt economii atunci se rezolva simplu prin depunerea lor la Casa de Economii. Adica la CEC. Sau CEC Bank, dupa cum suna neaos noua si inspirata sa denumire.

Caci, nu-i asa, "azi la CEC un leu depui, mâine el va scoate pui". Pui de lei !

Obiectul obiectiv

Aceasta însemnare are un OBIECTIV abscons.

Privind prin OBIECTIV, OBIECTIVitatea e pe duca.

Astazi, la semafor, trei extraterestri se OBIECTIVau. Unul era editor la Craiova, al doilea schimba prefecti, al treilea înregistra cuvinte la OSIM.

OBIECTIV vorbind, si eu ma aflu în culpa. Culpa de autoatentat "(a se vedea SECRETELE TERREI-vol.V, pag.54)".
Merit sa fiu "injuriat total aiurea".

Internet-ul e ca o gradina. Mare. Surprinzator de mare!

Respect-ING

Citesc astazi pe un blog despre niste coincidente. Aici si aici.

O fi, n-o fi? Are importanta? Obiceiul (prost) este prezent în mass-media traditionala unde i se spune uneori, delicat, "publicitate mascata".
Ca orice virus, el se raspândeste. Viral 2.0? Sanatate!

Nici nu i-as fi acordat vreo atentie daca nu ar fi implicat o institutie bancara ce mi-a facut de curând, de foarte curând, o mare onoare. Mi-a scris ING-ul. Scrisoare adresata personal. In plic era o hârtie datata 11.01.2008. Plicul l-am primit pe 21.01.2008. Termenul era pe 31.01.2008. Din 10 în 10 zile. Asa e la ING. Norocul meu ca am fost prin preajma.

Astazi am dat curs "invitatiei". Câteva întrebari banale (si indiscrete): sunteti casatorit?, aveti copii?, folositi e-mail-ul? Exceptând deranjul deplasarii, nimic suparator.

Si totusi: de ce era nevoie de amenintarea cu "restrictionarea accesului la conturi"?
Pâna la urma ai cui sunt banii din conturi? Ai bancii sau ai mei?
"Cu stima", mâine voi mai avea oare acces la ei?

Ersatz. Industrial post-industrial.

E sfirsit de saptamina. Am stat pe linga casa. Treburi gospodaresti, ceva cumparaturi. In piata, traditional.
La o taraba este prezent acelasi mos Gheorghe pe care-l stiu de ani. Astazi vinde o mina de praz, vreo trei gulii si niste cepe. Intru in vorba, mai mult din politete: "Cu ce te mai ocupi, mos Gheorghe?". "La fel ca-ntotdeauna.", imi spune. "Cu industria." Plec adincit in ginduri.

Prin anii '70, peste ocean, un oarecare Daniel era mare amator de ciuperci. Deoarece nu era multumit de ceea ce gasea in magazine, in fiecare toamna Daniel isi lua sacul si pornea prin padure dupa ghebe. Vecinii isi dadeau coate si pufneau in ris; in plina epoca industriala, omul de linga ei isi pierdea vremea adunind ciuperci. Ca sa scape de explicatii plictisitoare si greu de inteles Daniel si-a botezat ciupercile ca fiind "post-industriale" si si-a vazut de treburile sale.

Ceva mai tirziu, nu mult, tot pe acolo, un altul, Alvin, scornea o trebusoara si mai lata. Cica "industria"-i pe duca, omenirea se va satura de masini si se va ocupa numai cu hamburgheri si pizza. Nu peste tot odata, ci treptat. Cum zicea Claude: intii la vest si-apoi, incet, incet, spre est.
Tot felul de ciudati, nici nu-i mai stiu pe toti, e mult de-atunci. Si nici nu ar trebui sa-i stiu. Traiesc intr-un est, in prezent. Si daca prezent nu e, nimic nu e.

Dar prezentul acesta cum e? "Industrial", cum sa fie.

Mos Gheorghe face "industrie", baiatul care distribuie pliante in cutiile de scrisori este si el "din industrie", cizmarul de la colt face, la rindul sau, "industrie" pura.
Vecinul de palier e mai scolit. A fost la facultate, acum scrie programe. Cunoaste trei limbaje cu biblioteci cu tot. Nu a fost inventat interpretor sa ii reziste (compilatoare... nu mai folosim). Daca-l intrebi, surpriza: si el tot de "industrie" apartine.

Nu stiu daca am motive sa ma bucur sau trebuie sa ma intristez.
Pe de o parte, e ceva sa fii inconjurat de o asa "industrie", cit cuprinde. Cu atit de multi locuitori angrenati "in industrie", dupa ani, România a ajuns, in sfirsit, acea mare putere "industriala", dupa cum si-a dorit.
E drept, sint altii care acum se post-industrializeaza. Daca nu cumva deja s-au post-industrializat.
Sa fie la ei acolo. Noi sintem mai mici si mai la est. Iar noua ne place cum suna cuvintul "industrie". Dupa cum ne place si cuvintul "web".
(Sa nu uit: cu prima ocazie trebuie sa-i vorbesc lui mos Gheorghe de "web"!)

E sfirsit de saptamina si, in loc sa-mi vad de ale mele, pierd vremea insirind prostii pe aici.
Anul acesta a fost un an bogat in ghebe. Eu am avut norocul sa nu fac parte din "industrie", asa ca acum ma duc sa-mi aranjez ciupercile in beci.

À bon entendeur, salut!

Genial, ecologic, cu implicatii sociale.

Miine se schimba ora. Adica ora patru si saptezecisicinci de minute devine ora patru si un sfert iar ora de vara se schimba in ora de iarna.

Ora de vara economiseste energie. Vara, cind noaptea este mai mica, becul sta aprins mai putin, spre deosebire de iarna, cind este frig, si facturile pentru incalzire sint mai mari. Pentru ca toate acestea trebuiau sa poarte un nume, un singur nume, li s-a spus ora de vara.

Cel care a inventat ora de vara ar trebui recompensat. Macar cu un premiu Nobel pentru pace.

Stiti cita energie se economiseste pe Terra prin alternanta ora de vara - ora de iarna? Nu stiti? Nici eu.

Insa eu am descoperit o alta cale de a economisi energia. Mai simpla. Toate marile descoperiri sint, pina la urma, neasteptat de simple.

Energia este produsul dintre putere si timp. Asa am invatat la scoala. De putere nu ma leg, eu sint mai mic. Dar timpul? Timpul se exprima in ore (pe contorul din hol scrie de kilowatti si ore, nu de watti si secunde, secunda trece prea repede). O ora are acum 60 de minute. Daca am face ora de 30 de minute atunci energia pe care acum o consumam intr-o ora ne-ar ajunge pentru doua ore. Adica de doua ori mai mult. Fara sa mai umblam la putere. Simplu si eficient.

Sa mai adaug si ca speranta de viata s-ar dubla? La fel si perioada activa, ceea ce ar insemna o gura importanta de oxigen pentru sistemul de pensii. Si inca multe alte avantaje.

Ma opresc aici cu analiza, persoanele cu functii de decizie nu citesc acest blog. Singura speranta este sa ajunga ideea geniala pina la Dragos Bucurenci.

Razboi pe calea undelor

"Razboi pe calea undelor" ("Cold Waves") va fi prezentat in premiera, diseara, la Sibiu. Nu am sa-l vad acum, nu sint prezent acolo. Mi-ar fi placut.

"Razboi pe calea undelor" este un film documentar. Dupa spusele autorului, Alexandru Solomon, versiunea pentru cinematograf are o ora si 48 de minute si va putea fi vazuta dupa 30 noiembrie. Ar mai fi si o alta versiune, in trei episoade de cite 50 de minute, facuta pentru TVR. Nu-mi ramine decit sa astept.

Nu ma impresioneaza in nici un fel amanuntul incitant al doamnei Avadani. Nu pentru teroristul Carlos doresc sa vad acest film.

Ma intreb insa citi oare sint cei care, ca mine, mai sint astazi curiosi? Nu la ocazii festive, nu in interes profesional, oameni obisnuiti, intr-o zi obisnuita, sa rupa doua ore pentru un film documentar. Si cine sint ei?

Citeva vorbe despre film mai exista si pe blogul lui Mihai Fulger. In plus, un interesant interviu cu autorul se poate gasi aici.

Imi permit un citat din final:

"...e despre felul in care ceea ce am trait atunci ne conditioneaza azi. In plus, hai sa ne imaginam o lume in care nu exista televiziune. Mie imi face bine asta azi, dar pe vremea aceea nu era bine, ca erau doua ore pe zi cu Ceausescu. Filmul este despre o lume care nu e chiar atit de veche, se intimpla acum 17 ani, ne putem raporta la ea, putem sa vedem in ce masura experienta de atunci ne-ar putea ajuta acum. Pe undeva, caram dupa noi aceleasi metehne, chiar daca acum sintem mult mai invadati de imagine si mult mai usor manipulabili."

Mi-e teama ca, in urma asaltului de ambalaje colorate, experienta de-atunci s-a pierdut.

Citatul saptaminii

Saptamina a fost foarte incarcata. Multe vorbe memorabile s-au rostit. In loc de un "citat", doua.

Primul este din The Economist, editia online din 19 Mai 2007:
"Ex-communist politics is often explained as a tussle between the crooks, the spooks and the idiots."
Exprimare reluata si tradusa de Cotidianul prin:
"Politica fostilor comunisti poate fi uneori explicata ca o confruntare intre pungasi, fantome si idioti [...]"

Al doilea este mai de pe-aproape. Legatura cu primul este doar o aparenta coincidenta. Preluat tot din Cotidianul:
"Presedintele PRM Corneliu Vadim Tudor considera ca estimarile rezultatului referendumului reprezinta o mare frauda electorala si ca institutele de sondare a opiniei publice au primit sume colosale de bani. [...] Intrebat daca PRM va merge la discutiile pe care le-a anuntat Traian Basescu, Vadim Tudor a spus: Eu, daca merg acolo, ma duc sa-i trag doua palme".

Analiza de peste suta

Furat de alte preocupari primavaratice si profund ingrijorat de incalzirea globala care este anuntata sa inceapa din acest an, am uitat de un important moment aniversar: o suta de titluri. Sau, folosind expresia consacrata, "de posturi". Nu am de unde sa stiu cum pune accentele cititorul, revolutionarul web 2.0 nu a luat in seama si acest detaliu, asa ca prefer totusi prima varianta. Pare mai sigura si mai usor de inteles.
Cum lauda de sine are si efecte olfactive imposibil inca de reprodus virtual (o alta lipsa a aceluiasi web 2.0) nu mai am la indemina decit critica. Asadar, in citeva cuvinte, care sint lipsurile acestui blog (intr-o ordine oarecare).

1. Nu are "brand". Nu sta pe propriul domeniu, are aspect banal, denumirea nu spune nimic. Cine este autorul? Estet, matematician, fotbalist, cetatean turmentat? Greu de ghicit, nu are poza. Nu poti fi "blogosferic" fara poza, fara chip. Poza trebuie sa fie misterioasa, artistica, reprezentativa, sexy si patrata. 100/100 pixeli blogosferici, ca aici (sau direct aici). Defect major.

2. Nu foloseste tehnologiile revolutionare 2.0 cum ar fi imprumutul de imagini miscatoare, neclare, tremurate si, de cele mai multe ori, stupide din depozitele "youtube", "pornotube" sau alte clone. Neglijenta de neiertat care duce la o pierdere inestimabila de "continut". Defect major.

3. Nu foloseste imagini "gasite pe net" (sau "recent primite de pe net"). Imagini cu soareci, pisici, ciini, iepuri si trupuri feminine cu sau fara haine. De aici si imposibilitatea de a sustine ca eu le-am gasit primul si ceilalti le-au furat de la mine. Rezultatul: pierdere de "continut", lipsa de atractivitate. Defect major.

4. Nu foloseste expresii specifice lumii 2.0. Cum ar fi: urban, metro-etc, eclectic, trashy, trend(y), look, cool (kewl), hot, fashion, shopping si celelalte inrudite. Din acest motiv este mai greu de inteles. Accesibilitate deficitara. Defect major.

5. Nu debordeaza de entuziasm la orice "noutate" inventata de "grupul de creativi" si nu contine relatarea emotiilor cauzate de incercarea produsului proaspat lansat. Scepticism care afecteaza continutul de informatie. Defect major.

6. Nu se sincronizeaza cu preocuparile majore ale omenirii, cum ar fi referendumul sau "ce se mai intimpla pe la Vama Veche". Subiectele tratate sint astfel neinteresante, plictisitoare. Defect major.

7. Nu are un "blogroll" adevarat. Nici real, nici "la schimb". Defect.

8. Nu dezvaluie preferintele muzicale ale autorului, nu contine nici macar un deja banal audio-stream, fie el si botezat "podcast". Prea multa liniste. Apasatoare. Defect.

9. Nu este un blog "professional" din care sa poti invata ceva, o comunicare, o meserie, o filozofie. Nu inlocuieste lectura, scoala, educatia permanenta, viata de zi cu zi. Nu foloseste la nimic. Defect minor.

10. Nu include reclame potential platite si nu ofera solutii miraculoase despre "cum sa faci bani pe net". Defect minor.

Urmeaza defectele de la 11. la 100. Pentru a nu mai lungi pelteaua le trec in categoria "user generated content" unde fiecare poate sa adauge tot ceea ce doreste.

Concluzia: nicicind in "blogosfera"!

Pentru cititorul ajuns cu greu pina aici: daca ti-ai dorit sa gasesti ceva din cele de mai sus, te rog sa ma ierti! Fugi cit mai departe si nu mai reveni!

Iar daca inca n-ai fugit atunci fa bine si te uita si aici. Meriti o recompensa!

Citatul saptaminii

"dorinta omului de a castiga timp s-a transformat in contrariul ei: grabindu-ne uitam sa mai traim"

Din Romania Libera, Miercuri, 18 Aprilie 2007.
Matei Visniec, Rezistenta culturala impotriva vitezei.

A se citi fara graba.

Citatul saptaminii

Despre poeti, poezie si alte cele.
Din Romania libera, Vineri, 9 Martie 2007.

"Intrebare: Dar se mai naste astazi românul poet?
Emil Brumaru: Ce sa stiu eu despre nasteri? Eu am 68 de ani, presupun ca azi românul se naste actrita."