Despre vopsea

O problemă, un mare popor, o iniţiativă... vedeţi aici:
http://english.sina.com/china/p/1/2007/0214/104012.html

Mi-am amintit de imaginea din pagina de mai sus citind lucrarea unui expert. Adică a unuia care ştie ce şi cum. Şi care este plătit pentru ce şi cum ştie. Normal, doar n-o să ştie pe gratis.

Foarte pe scurt: este vorba de nişte hidrocentrale care ar urma să fie construite (unde altfel?) pe valea unui râu. Moda şi alinierea cer astăzi ca un astfel de proiect să fie precedat de un studiu asupra impactului pe care construcţia, şi tot ceea ce implică ea, l-ar avea asupra mediului. Tot moda cere şi ca din studiu să rezulte că mediul nu va fi afectat. Să recunoaştem, fără expertiză e cam greu să ajungi la astfel de concluzii.
N-am să vă plictisesc cu alte detalii. Textul lămuritor se gaseşte aici.

Mie mi-au atras atenţia următoarele cuvinte:
"... conducta va traversa cursul de apă în 4 sectoare. Traversările vor fi suspendate deasupra cursului de apă, pentru a nu se afecta curgerea. Pe tronsoanele traversante se va aplica vopsea anticorozivă de culoare albastră pentru integrare în peisaj"
(m-am străduit să păstrez textul, pe cât posibil, intact)

Aşa da! Până la urmă şi experţii noştri au început să se gândească la valoarea peisajului. Nu va mai fi nevoie să stai atârnat în poziţii imposibile ca să obţii o imagine frumoasă, lipsită de sârme sau ţevi. Şi cât de simplu e totul! Doar cu o pensulă şi nişte vopsea.

Singura problemă rămasă este că pensula şi vopseaua cam costă.
Din fericire mai exista şi o altă metodă. Mai ieftină şi chiar mai simplă decât cea cu vopseaua.
Să stingem lumina şi, aflaţi în adânc întuneric, nu ne va mai deranja nimic!

Obama la presă

Rezultatul alegerilor din Statele Unite (care altele?) anunţat pe prima pagină a ziarelor. Nişte sute de ziare, din toată lumea.

Se află acolo şi nişte ziare din România. Eu am găsit şapte titluri. Cele mai importante, desigur.

(Link-ul pus pe imagine trimite la sursa.)

Cu Pegas-ul după bani

Ai nevoie de bani? Nimic mai simplu. Cu doar puţină fantezie îi obţii usor. Metodă verificată. Explicaţiile urmează.

Îţi trebuie o valiză, o bancă (românească nepărat, acestea sunt tari şi rezistente la crize) şi nişte coli de hârtie.
Pe colile de hârtie tipăreşti (imprimante se găsesc pe toate drumurile) facturi din care să reiasă că ai de încasat serios de la alţii. Şi… fuga la bancă.

Acolo vei avea onoarea să fii primit chiar de EUGSM-ul de serviciu. Cine este EUGSM? Evident Earth Umbilicus Ghişeu Senior Manager.
Îl recunoşti usor: e întotdeauna proaspăt bărbierit, poartă un costum negru cam lustruit pe la coate, cravată asortată şi pantofi cu vârf ascuţit.

EUGSM-ul o să te întrebe la ce îţi trebuie banii. Îi poţi spune, de-un exemplu, că vrei să îţi schimbi pedalele de la Pegasus. Pegasus? Ce mai e si Pegasus-ul ăsta? O fi vreo maşină? EUGSM-ul are calculator, are acces la Internet, e bine dotat. Google îi spune că Pegasus ar fi un cal înaripat. Cal? Poate o fi motocicletă? Hmmm, ăsta e plin de bani dacă doar pedalele de la motocicletă îl costă atât. Gata, e bun de client!

Cu ce garantezi? Cum cu ce? Cu sumele neîncasate din facturi pe care, desigur, le cesionezi băncii.

Una peste alta vei primi banii (300000 de euro ajung?), îi vei pune în valiză (ai grija sa nu uiţi de ea) şi apoi poţi să-ţi vezi liniştit de treburi. Eventual anulezi facturile alea, să nu mai ai şi alte bătăi de cap. Daca te va suna cumva EUGSM-ul să-ţi ceară banii înapoi poţi să-l trimiţi să execute creanţele. S-au… să se spele cu ele pe cap.

Dacă vă întrebaţi unde se-ntâmplă poveşti ca aceasta, aflaţi că detaliile se găsesc chiar în text. Sau, dacă nu vă ajunge, mai puteţi citi şi pe-aici.

Lista cu o suta nouazeci de miliardari

O veste buna: vom putea consulta si noi prea necesara lista a celor "500 de miliardari". Adevarul adevarat este ca era nevoie de o astfel de lucrare. Ea n-ar trebui sa lipseasca din nici o casa de bun cetatean. De mâine abonatii la adevar o vor primi împreuna cu ziarul. Ceilalti, consumatorii ocazionali de adevar, vor trebui sa scoata din buzunar 7,9 lei noi si imuni la inflatie pentru a se putea bucura de importanta realizare.

E mult 7,9 lei? E putin? Daca nu ai toti cei 7,9 lei poti cumpara doar jumatate de lista? Sau doar o treime?

Caci Ioana Rosca din Rozavlea (Maramures, România) la 82 de ani are o pensie de doar 3 (trei) lei pe luna. Trei lei ajung numai de-o lista cu o suta nouazeci de miliardari.
Cinism? Umilinta? Pare incredibil, dar se întâmpla. In România...

Un alt fel de dus cu pluta

Plutaritul a disparut din România cam de prin 1960. E mult de atunci desi, pe alocuri, înca i se mai vad urmele.

Coborâtul pe ape repezi de munte a reaparut însa de câtiva ani. Acum i se spune rafting. Vine de la englezescul raft care se traduce prin pluta (si n-are legatura cu rafturile din camara, desi... n-as baga mâna-n foc!).

Între plutaritul traditional si rafting sunt o multime de deosebiri. Raftingul se practica din placere, "pluta" este acum o ambarcatiune facuta din materiale usoare si rezistente, exista costume speciale de protectie pentru "plutasi".

Nici "plutasii" nu mai sunt ce-au fost, cei moderni auto-declarându-se sportivi. Si nu de orice fel, ci neaparat din categoria X-treme. Sa n-avem vorbe!

As fi zis ca s-a pastrat doar necesitatea apei care sa-i transporte. Fals! "Plutasii" moderni dispun astazi de tehnologie, nu se împiedica ei de astfel de-amanunte. Si nici avertismentele meteorologice nu par sa-i sperie. Sportivul X-treme este de neoprit!

Mai rau e când, din lipsa apei, eroii nostri se împotmolesc si-ajung sa-i copleseasca îngrozitoarele primejdii: sa-i prinda noaptea pe afara, sa-i ploua, sa li se faca foame, sa se ude la picioare (cine-si doreste-un guturai?), sa mearga pe jos 2 (doi!) kilometri.

X-treme, de acord, dar nici în halul asta!

Restul povestii se gaseste aici.

'r-ati ai dracului cu melcii vostri!

Zice un domn ministru:
"Sunt bani mai multi în sistem datorita eforturilor Guvernului României, care a gasit sursele necesare suplimentarii fondurilor din Sanatate".
Citat luat de aici.

Un ministru al "Sanatatii Publice" trebuie sa fie un om sanatos. Ca sa dea un bun exemplu cetateanului. Si daca este sanatos atunci n-are dureri. Nu-l doare nici în basca, nici sub basca.

Aveti basca? Domnul Nicolaescu are. Si înca una încapatoare din care scoate mereu câte ceva. Nu conteaza ce scoate, important e ca este sanatos si nu-l doare nimic (a avut domnia sa niste probleme cu nasul dar operatia a reusit, acum are nasul mai scurt si poate sa iasa din nou cu el în public).

Stiti ce este un ICM (Indice de Case Mixt)? Dar un DRG? Nici eu nu stiam pâna mai ieri când am aflat de aici. Mergeti si cititi, e interesant si, într-o oarecare masura, lamuritor.

Va veti lamuri si cum e cu "coeficientul Nicolaescu".
Operatia de apendicita are ICM-ul 0,9715? Baga domnul cu pricina coeficientul si opereaza apendicita la 0,8443. Mai putina anestezie (da-l dracului, rezista el!), bisturiu mai tocit (apasa si tu pe el, nemâncatule!), un pat cu trei picioare (cade? nu cade!). Si tot asa.

Situatia în sistem e buna la indicele 1? Bagam coeficientul si-o facem buna la 0.5.

V-a obligat domnul ministru sa va îmbolnaviti? Daca v-ati îmbolnavit, sa fiti sanatosi!

Am plecat la cules

Jurnalul National, ziar serios, cu cinci directori si patru redactori-sefi, îsi sfatuieste cititorii sa manânce afine. Afinele sunt bune. Citesti din ziar, mai strivesti o boaba neagra, dulce-acrisoara, de cerul gurii, devii mai plin de... vitamine.
Ca sa nu existe dubii, ziarul serios agata lânga articol si o poza. Sa stie tot omul despre ce este vorba. Poza... ca ziarul! Consecventa.

Chestia cu afinele m-a cam pus pe gânduri. E o prostie sa îti pierzi timpul cu poze dintr-un ziar. Asa ca voi pleca. Ma duc dupa afine.

Celor care sperau sa mai gaseasca unele bazaconii pe-aici le recomand un alt blog spre lectura. Puteti începe Corn-ul din acest loc. Cititi-l pâna la toamna!

Aritmetica si ursul

Taraboi mare. La Brasov un urs a omorât un om. Omul trasese la masea ("Tot ce va pot spune e ca [...] era beat crita, la autopsie i s-a gasit o îmbibatie alcoolica în sânge de peste 2 la mie”, ne-a declarat ofiterul de presa al IPJ Brasov, comisarul sef Liviu Naghi.) si, obosit fiind, si-a pus pijamaua ("În momentul în care a fost gasit, tânarul, în vârsta de 20 de ani si care era din Brasov, purta doar un sort si un tricou.") si s-a dus sa se culce... în casa ursului ("Persoana a fost atacata pe liziera de padure." a declarat Flavius Bărbulescu, directorul Servicului de Gestionare a Animalelor din cadrul Primariei Brasov).

Ursul, care se pare ca era o ursoaica, a considerat ca omul este un exemplu prost pentru ursuletii pe care se straduia sa-i creasca dupa regulile bunului simt ursesc. Si, în disperare de cauza, a dat sa-l ascunda (exemplul!).

Acelasi domn Barbulescu ne spune ca ursul a încercat sa-si îngroape victima. Obicei aparent de ultima ora printre ursi, sesizat totusi de toata presa cea isteata. Nimeni nu a îndraznit sa mearga mai departe pentru a afla ce l-a determinat pe urs sa faca asa ceva. Sa nu se fi gândit nici un ziarist la puii de urs?

Ce-ar mai fi de retinut din aceasta tragica întâmplare?

Ca "primarul municipiului Braşov, George Scripcaru, a declarat ca, în prezent, în padurea de pe Tâmpa exista, în total, 45 de ursi, în conditiile în care specalistii sustin ca în aceasta zona ar trebui să traiasca maxim 20 de exemplare." Din alte surse cei 45 ar fi de fapt 44, surplusul fiind tot de 25. Dintre care ar trebui împuscati vreo 37.

Domnul director general Mihai Manoiu, de pe la Ministerul Mediului, stie si ca "mai multe institutii abilitate ale statului, precum Garda de Mediu si Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, au monitorizat situatia si s-a constatat ca 13 ursi viziteaza orasul [Brasov] în cautarea hranei". Dintre acestia "10 au fost relocati".

Recapitulam: 45 (44) de ursi lânga Brasov dintre care 25 de ursi în plus, 10 ursi mutati prin alte locuri (ramin 35? sau 34?). În plus, din cei 13 ursi care viziteaza orasul ar trebui împuscati 37.

Mergem mai departe, mai avem rezerve de curaj.

Tot domnul de la Mediu ne spune ca "în sezonul 2007-2008, Ministerul Mediului a acordat, prin ordin de ministru, derogare pentru recoltarea (împuscarea) a 51 de ursi pe întreg teritoriul judetului Brasov. Vânatorii au reusit ca, pâna la 15 mai, ziua închiderii sezonului de vânatoare, sa împuste 49 de animale. [...] Acesta a mai precizat ca numarul ursilor care traiesc în zona din imediata apropiere a orasului Brasov era de 48, pentru 11 dintre acestia acordându-se derogari [...]"

Socoteala clasica: din 51 de ursi care se puteau împusca în judet s-au întâlnit cu glontul 49 si 2 au scapat. Sa presupunem ca norocosii au fost dintre ursii de pe lânga Brasov. 11 "derogari" si doi "norocosi" ne duc la 9 ursi împuscati. Din 48.

Socoteala pe stil nou (2.0): Scadem 9 din 48, mai mutam 10 dintre ei si, surpriza!, ramân 45 (sau 44?). Sau 35 (sau 34?). Dintre care tot 37 de ursi ar mai trebui împuscati.

Acum sa nu va închipuiti ca e asa usor sa numeri ursi. Nu stau locului, uneori turbeaza (obicei ursesc descoperit anul trecut), sapa gropi. Mâine-poimâine îi vei vedea si coborând muntele cu deltaplanul. Daca la nivel de judet este asa, va dati seama ce-nseamna numararea ursilor la nivel de tara.
"Romania are la ora actuala peste 6000 de ursi, fata de un optim de 4400 de exemplare. La nivel national, în anul 2007-2008, ministerul a eliberat 330 de derogari pentru împuscarea de ursi"

Nu stiu dupa ce aritmetica a iesit totalul de 6000 de ursi dar am aflat mai pe ocolite ca taxa pentru a beneficia de-o "derogare" porneste de la 5000 de euro si poate ajunge chiar pîna la 20000 de euro. Plus încasarile "colaterale".

La o astfel de "blana" numai urs sa nu fii. Aritmetica te omoara!

Mocanita subacvatica

Pe Valea Vaserului exista o cale ferata îngusta. Spre deosebire de alte asemenea cai ferate, cea de pe Valea Vaserului înca mai este folosita. Pe ea se transporta bustenii "exploatati" din munte, tot pe ea sunt plimbati turistii amatori de ineditul unei plimbari "mai altfel".
Calea ferata este proprietatea RNP (adica Regia Nationala a Padurilor). O fi RNP proprietarul dar, deoarece RNP nu se pricepe la caile ferate forestiere pe care le detine, de folosit o foloseste R.G. Holz Company. O firma de oameni priceputi. Priceputi la padure dar si la turism.


Trenuletul cu turisti face o singura cursa pe zi. Pleaca dimineata si se întoarce mai spre seara. Merge încet, valea e lunga. Turisti se gasesc; vara, în perioada vacantelor. Vine tot omul de la oras, se minuneaza de vagoanele vechi, tentatia este mare.
Plecarea este plina de entuziasm. Sosirea, pentru unii, e altfel. Mereu se gasesc nemultumiti. Ca le-a intrat funingine în ochi, ca a mai tras o ploaie care nu a fost impresionata de vagonul deschis, ca scaunele de lemn sunt incomode, ca la capat de linie n-au gasit bere si mici. Mofturi urbane.


Altora le place. Valea este frumoasa, natura este... naturala, plimbarea este inedita, berea... la ce foloseste? Daca te straduiesti sa nu vezi cioturile si rumegusul de pe marginea râului si sa nu stii ca versantii vaii sunt sistematic jumuliti de arbori totul este perfect. Tot ce-ti doresti pentru o zi de neuitat.






Joi, 24.07.2008, pe Valea Vaserului a plouat. Deoarece îi fusese rarita padurea muntele a lepadat surplusul de apa. Pe vale. Râul s-a umflat, a înhatat cioturile si rumegusul de pe maluri si l-a pornit catre vale. A dat si peste calea ferata. Mecanicii care însoteau trenuletul pe drumul de întoarcere catre Viseu au fost nevoiti sa-si utilizeze abilitatile pentru a duce garnitura cu bine pâna jos. Nu era prima data, mereu au parte de tot felul de probleme cu vechiturile acelea. Nu se sperie ei asa de usor. Trag o înghititura din sticla cu "sucul de pruna", coboara din tren si pun osul la treaba. S-au descurcat si de aceasta data.



Vineri ploaia nu s-a oprit. Nici râul.

Sâmbata... vin turistii. O suta noua zeci si doua de suflete dornice sa se plimbe cu trenuletul. Cum sa-i refuzi? Cum sa le spui ca râul s-a umflat si drumul nu e sigur? Cum sa nu le iei banii pe bilete când ei insista sa ti-i dea? Îi sui în tren si hai cu ei la deal. La vale... se descurca mecanicii, mai este "suc de pruna" în sticla.

De data aceasta "sucul de pruna" n-a mai ajutat.




PS: Ploile umfla apele si-n Bucovina. Un oarecare Gheorghe Flutur a fost pe-acolo sef de paduri. Dupa care s-a cocotat cu sefie cu tot la Minister. A avut timp (si pricepere) sa-si faca "front de lucru". Acum apare pe la televiziuni în calitate de salvator. Ironia sortii? Nicidecum.

Re-editare: imaginea cu tarifele plimbarii (sa mai pun înca un i ?) cu trenul pe Valea Vaserului este din vara trecuta. Între timp am aflat ca anul acesta pretul a crescut de la 30 la 40 de lei. A crescut pretul, creste si apa.

Minunile din Valea Plopului

Am vazut anuntul în mai multe locuri. Pâna la urma i-am gasit si originea: Asociatia PRO VITA pentru nascuti si nenascuti - filiala Bucuresti

Asadar:
O campanie care are ca scop asigurarea grâului necesar pentru pâinea copiilor din taberele de la Valea Screzii si Valea Plopului pe un an întreg. Contabil si exact: 55 de tone a câte 50 - 60 de bani pe kilogram duc la un total de 27500 - 33000 lei noi (sau 7200 - 8600 euro). Se cauta donatori.
"Donatia se poate face prin depunere de numerar la orice oficiu al oricarei banci din Romania, prin ordin de plata sau prin mandat postal. Mentionati pe formularul de depunere cuvantul -grâu-!" Conturile se pot afla de pe site-ul asociatiei.

Noblete, solidaritate, omenie... în Valea Plopului (câteva imagini frumoase aici)

Valea Plopului este un sat din Prahova, pe undeva pe sub Carpatii de curbura. Un sat celebru, în felul sau. Prin 2004 Valea Plopului avea vreo 1500 de locuitori. În 2004 în Valea Plopului erau 22 (doua-zeci-si-doua) de biserici. Adica o biserica pentru 68 de oameni (partea zecimala am trecut-o la "necredinciosi"). Din 2004 si pâna astazi a mai trecut ceva timp. Nu stiu câti locuitori are acum Valea Plopului. Dar am aflat ca anul trecut avea... 26 (doua-zeci-si-sase) de biserici.
Cât cântaresc în grâu cele patru biserici noi? Dumnezeu stie!

De unde aceasta vocatie de constructori de biserici pogorâta peste satenii din Valea Plopului? Din marele, eternul si necunoscutul Univers. De când? "Dintr-una dintre noptile dintre 2 si 6 septembrie 1972 (nu s-a putut stabili cu precizie data)".
Fapt atestat stiintific (mai putin nebanuitele urmari).

Cu încredere

Sa facem un exercitiu de imaginatie.
Tocmai ati câstigat la loterie. Un pot serios, adunat dupa zece luni în care nu a fost nici un câstigator. Sunteti în plin proces de admirare a biletului câstigator când suna soneria. La usa se afla un individ cu o figura oarecum cunoscuta.
"Buna ziua, sunt Mircea Geoana, cel pe care l-ati mai vazut la televizor. Un vechi prieten al tatalui meu mi-a spus ca ati câstigat la loterie. Am venit sa va rog sa-mi împrumutati si mie biletul câstigator pentru câteva ore. Vreau doar sa îl arat colegului Nastase, sa-l enervez putin. Diseara vi-l aduc înapoi."
Ce-ati face? I-ati da biletul? Ati avea încredere ca îl mai aduce înapoi?

Ei bine, IMAS (institut de sondori) a gasit 261 de concetateni care i-ar da biletul. Mai exact 261,45. Eu am renuntat la zecimale deoarece nu stiu cum sa le interpretez. Alti 311 (virgula 25) i l-ar da lui George Becali.Vreo 286 (virgula 35) lui Tariceanu. Oameni plini de încredere.

Si mai interesante sunt rezultatele în procente. Adunând numerele din dreptul primilor sase clasati rezulta un frumos si rotund 180%. Vor spune unii ca rezultatul este urmare a metodei, a marjei de eroare sau a vreunei subtilitati de sondor. Mie mi se pare ca cele 180 de procente arata fara doar si poate rezervele considerabile de încredere pe care, la nevoie, ne-am putea baza.
Caci fara încredere nici strada n-o poti traversa. Pe trecerea de pietoni, desigur.

Tot de încredere s-a ocupat si ATLE (un alt sondor). Acesta a gasit 571 (exact) cetateni români care traverseaza fara sa se mai asigure ca din stânga nu vine în viteza nici un tanc. Sau vreun... MIG. Biserica deplasându-se pe patru roti înca nu am vazut nici eu. La fel cum nu au vazut nici 742 (virgula 3) dintre cetatenii sondati.

Cu toate acestea eu am mari îndoieli ca viitoarea autostrada suspendata din oras va fi suficient de sus încât sa pot trece pe sub ea fara sa ma aplec. Probabil si din acest motiv pe mine nu ma întreaba nimeni, niciodata. Celalalt motiv ar fi ca au încredere în mine.

Mon oxyde

Am lipsit doua zile. Pe unde am fost unele stiri nu fac doi bani. M-am reîntors si am acum ocazia sa re-descoper stirile care fac în întregime cei doi bani.

De mâine vom avea pachete de tigari cu poze. Vom fi a doua tara europeana care va avea pachete de tigari cu poze. Încerc un gust usor amar: nici macar la acest capitol nu putem fi primii. Ma resemnez pâna la urma. Si Germania a fost doar a doua la Campionatul european de fotbal încheiat aseara. Nici locul doi nu e atât de rau.

Trecerea la pachetul cu poze este fireasca: de la simplu text la text plus imagine. Astept cu nerabdare pachetul de tigari cu video inclus. SmokeTube.

Spre amintire am pus deoparte un pachet de astazi. Unul verde. Ecologic, cum ar veni. Chistoacele din pachetul verde se duc singure la cosul de gunoi.

Pe pachet scrie... ca mai sus. La primele doua nu ma bag însa un oxid de carbon am mai întâlnit de curând. Era acolo bioxid dar, cu bunavointa, îi mai luam din oxigen.

Care va sa zica în pachetul verde zac 8 mg din criminalul oxid (m-am uitat si pe tigarete, acolo nu scrie nimic; daca scrie pe pachet atunci acele cantitati se aplica... la pachet). Un pachet pe zi timp de un an ar fi 8 mg x 365 zile, adica vreo 3 grame. Poate ca sunt unii mai darnici si dornici sa plateasca mai multe taxe de viciu pe zi, eu ma opresc la una singura.
O fi mult? O fi putin? Cautam referinte.

"Potrivit ministrului mediului, Attila Korodi, prin programul Rabla au fost scoase din circulatie, în ultimii trei ani, peste 46.000 de masini cu o vechime mai mare de 12 ani si a fost redusa cu 1.000 de tone cantitatea de monoxid de carbon emisa."

O mie de tone în trei ani? Adica 333 de tone pe an? Si doar prin înlocuirea unei masini vechi cu o masina noua? Dar daca opresti masina pe dreapta, fie ea veche sau noua? Respiri.

E buna si aritmetica la ceva. În ciuda aproximarilor, nu pot sa nu ma întreb de ce nu punem, de mâine, poze si pe masini. Macar pentru a fi si noi o data primii în lume.

Conventia neconventionala a Carpatilor

Prima data am auzit de "Conventia Carpatica" acum vreo doi ani. Cehia, Ungaria, Slovacia si Ucraina aderasera deja, Polonia si România nu erau foarte lamurite la ce foloseste. Partea proasta era ca fara cele doua state Conventia nu mai era Carpatica si se cam alegea praful de tot proiectul. Pâna la urma au cedat si cele doua Carpatine mai încapatânate, ba aflu acum ca a mai venit si Serbia sa împlineasca echipa.

Zilele acestea Conventia Carpatica a pus de-o conferinta. La Bucuresti, la Hilton (Athenee Palace, în varianta uzuala). Ca doar nu prin Carpati unde vremea este instabila, e noroi, sa nu mai spun ca exista si riscul sa dea vreo masina peste invitati.

Am aflat si eu, ca tot omul, de prin ziare. Si tot din ziare am aflat si ce, si cum s-a discutat. Comunicatul de pe site-ul Ministerului e lung, lemnos si n-are nici un haz.

Problema arzatoare au fost ursii. Care, în ciuda faptului ca li se tot iau padurile, se înmultesc... ca iepurii. Dupa cum spune si domnul ministru:

"Orasele de la munte se extind haotic, iar industria la fel, ceea ce afecteaza habitatele ursilor, care sunt din ce în ce mai multi."

Adevarul scrie de vreo 6500 de ursi. Cotidianul mai pune de la el o mie.
O mie de ursi nici n-ar fi cine stie ce, daca iese modificarea legii vânatorii scapam rapid de ei.

Pentru ceilalti Conferinta a hotarât ca ar fi bine sa înceapa sa migreze.
Cum convingi ursul sa migreze? Îi faci "traseu" si se va duce singur. Ca ursul migrator.
Presupun ca "traseul" va fi un fel de autostrada suspendata (una noua!) cu plecarea din Brasov. Know-how - la Primaria Bucuresti.

Mie mi s-a parut revoltatoare atitudinea turistilor. Ce fel de oameni sunt, domnule, aceia care distrug cuiburile bietilor ursi? Dupa ce ca îi obligam sa migreze, îi punem sa zboare în tarile calde, nici cuiburile nu li le mai lasam. Ecologisti, la arme! Salvati cuiburile ursilor!

PS: imaginea de la început e putin cam neclara exclusiv din vina fotografului; nu eram foarte sigur ca ursul plecase din cuib.

Comert si consum

Aflu si eu, cu oarecare întârziere si pe cai ocolite, cum ca, împinsi de o apriga nevoie, niste pornografi "academicieni" de la Catavencu au iesit la cumparaturi.

Cu întârziere pentru ca asa a fost sa fie; alte treburi mai importante.
Pe cai ocolite pentru ca, de niste ani buni, nu mai dau banii pe foaia vulgara.

Curios si neîncrezator, am dat o cautare pe Internet si am gasit ceva aici (cum au bagat filmul in "editia print" cred ca n-am sanse sa aflu vreodata).

Mda, e si aceasta o cale. Dar nu-i pacat de pingele sa bati tot drumul din Pantelimon si pân' la Hurmuzachi, fosta Piata Muncii de la Bariera Vergului? Nu e mai bine sa te informezi înainte?

Pentru data viitoare, când va va mai înghionti necesitatea, "academicienilor", luati de-aici:

Cu factura, cu acte în regula, nu doar cu o amarâta de chitanta care tot nu e buna la nimic.

Alegeri si pasiuni în grup

Au trecut si alegerile (un tur).

E timpul atotstiutorilor analisti care produc analize competente. Fiecare analist cu analiza lui. Fiecare analiza mai adevarata decât oricare alta. Cine a votat, cine nu a votat, de ce au votat, de ce nu au votat, de ce au votat cum au votat, de ce nu au votat cum n-au votat.
Românii, despre ei este vorba. Care habar nu au ca i-a pocnit o noua pasiune. Stirile ProTv nu iarta nimic, seicii arabi tocmai crapa de invidie. Analisti destoinici, cei de la ProTv.

Pâna afla toata lumea descoperirea protevista alegerile ramân totusi subiectul principal.

O tema care apare de fiecare data este diferenta dintre urban si rural. Urbanii si ruralii sunt doua specii distincte asupra carora se aplica reguli complet diferite.

Nea Titi e un rural. Asa a fost de când a venit pe lume, în satul sau ascuns printre dealuri si paduri. Niciodata nu a dorit sa treaca în tabara cealalta, "relocarea" nu l-a interesat.

"Te duci duminica la vot, nea Titi?"
"Ma duc, fir-ar ei sa fie de hoti."
"Daca-s toti hoti, de ce te mai duci?"
"Ma duc, ca la noi nu-i ca la oras. Daca ma duc, oricare ar iesi, nu o sa stie el cu cine am votat eu. Dar daca nu ma duc o sa stie din liste ca n-am fost si nu l-am votat. Si tot timpul e nevoie ba de-o hârtie, ba de-o aprobare... De-aia ma duc."

Analiza lui nea Titi. Astazi proprietar de caruta, de mâine pasionat proprietar de iaht (sau "yacht", sau chiar "yaht", dupa dictionarul ProTv)

***

Aflu ca cetateanul Popescu Tariceanu a reusit sa voteze folosind cartea de alegator.
Sunt invidios. Am încercat si eu acum patru ani si n-am reusit. Acum îmi pare rau ca nu am insistat.

Într-o buna traditie a inversarii problemelor, o multime de concetateni se întreaba de ce i s-a permis. Eu ma întreb de ce nu mi s-a permis mie.
E drept ca eu nu sunt nici macar ministru chior dar, daca tot s-au împartit (facut) acele carti de alegator, de ce nu ni se spune si la ce se pot folosi?

Hotarâre nr.729 din 10 noiembrie 1992
privind organizarea activitatii de intocmire şi eliberare a cartii de alegator;
Emitent: Guvern; Aparut in Monitorul oficial 325 din 14/12/92

Art. 1. Cartea de alegator este documentul pe baza caruia se exercita dreptul de vot.

Ca sa vezi!

Sunt câtiva morti în oras, iubito

"Sunt câtiva morti în oras, iubito.
Chiar pentru asta am venit sa-ti spun;"

Suna a introducere la o emisiune de stiri dar nu e. Este vorba despre cultura. Desigur, cultura de la televizor.

Eu nu sunt un bun telespectator asa ca sunt nevoit sa apelez la altii.
Aici am gasit niste relatari despre cum prolifereaza statuile.
Precum ciupercile!

Accident de caruta

Daca tot s-a stârnit zarva mi-am zis sa bat si eu un cui.

Traditia orala spune ca într-un orasel asezat mai spre sud, odinioara, s-a rasturnat o caruta. Aseara am descoperit dovada ca în acel teribil, ipotetic accident a existat si un supravietuitor.

A doua poza este numai pentru rafinati cunoscatori.

Cenzura vertebrala

Vuieste lumea. CNA ar fi interzis un filmulet. S-ar fi straduit cei de la CNA si ar fi gasit niste motive. Pe www.cna.ro nu apare nici o interdictie. Cna.ro nu intereseaza pe nimeni.

Cei mai indignati dintre cei din tagma indignatilor sustin ca ar fi alte motive. Indignarea celor mai indignati este o problema de constiinta si responsabilitate verticala. Cei mai putin indignati... mustacesc.

CNA a gresit din nou. Filmuletul nu trebuia interzis. Producatorul trebuia obligat sa-l difuzeze de cel putin 100 de ori pe zi. Între orice reclama stupida la orice detergent si orice emisiune stupida despre efectele nebanuite ale samponului asupra circumvolutiilor celor mai plapânzi.

Indignatii n-au decât sa-si aleaga stapânul dar eu pe cine aleg primar la "6"?

Fizica neconventionala de week-end

ProTV, postul de televiziune care îsi merita re-numele si care ne spune în fiecare zi ce-au mai facut "românii", tocmai a descoperit un deal. Nu este un deal oarecare, este dealul pe care masinile si sticlele de bere (golite) urca singure. Minunea, caci numai o minune
poate sa fie, se afla în judetul Bihor, adica acolo de unde vin si sticlele pe care scrie "Izvorul minunilor". Acestea, sticlele, au televizunea lor, sa revenim la ProTV.

Fenomenul i-a pus pe gânduri pe reporterii trimisi la fata dealului. Nu numai pe ei. Ni se spune ca si un profesor de Fizica s-a hotarât sa afle ce se întâmpla. Nu stim daca profesorul de Fizica face si el parte dintre "români" dar este evident ca domnul profesor a cam chiulit de la orele de Fizica, pe vremea când înca mai era elev.

Explicatia este foarte simpla: pe acel deal forta de atractie gravitationala nu actioneaza de sus în jos, asa cum ne-am obisnuit, ci de jos în sus. Întrebarea, pentru ca exista totusi si o întrebare, este de ce masinile se opresc în vârful dealului. De ce nu urca mai departe?

M-am luat cu vorba si am deviat de la subiectul pe care as fi vrut sa-l prezint: superficialitatea reporterilor de la ProTV.
Mi se pare inadmisibil sa bati atât drum pâna acolo, la dealul din Bihor, si sa nu prezinti si cealalta minune a locului. La câtiva kilometri de dealul cu pricina se afla singurul lac în panta din Europa.
Paradis al schiorilor nautici, acestia îsi pun schiurile pe malul de sus si se mai opresc doar pe malul de jos. E drept ca luna Februarie nu este chiar cea mai propice pentru schiul nautic si ca o cazatura este putin cam neplacuta dar... orisicât. În plus nici nu te costa sa urci la loc. Folosesti dealul.

Când telecabinele de pe Valea Prahovei nu functioneaza din cauza... frigului si milioanele de schiori jinduiesc dupa sportul preferat, aceasta ar fi fost adevarata informatie utila.

Informatii bancare

Cica niste austrieci, investitori se numesc ei, au luat bani cu împrumut si au ridicat niste fabrici prin judetul Suceava. Le-au ridicat, le-au coborât, nu asta conteaza acum. Când a fost sa dea banii înapoi, si-au facut ei socotelile si au ajuns la concluzia ca fabricile acelea nu au suficienta materie prima. Pe cale de consecinta, nici bani.

Drept urmare, banca de unde au luat creditul, nu orice banca, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, s-a gândit ce s-a gândit si a hotarât sa le dea o mâna (sau un picior, depinde din ce parte privesti) de ajutor. Asa zic unii pe aici.

Deocamdata situatia e putin în ceturile nordului de tara. BERD a fost deja întrebata de sanatate si înca nu a raspuns oficial. BERD e mare si nu stie stânga ce face dreapta. Sunt necesare unele investigatii interne suplimentare.

Mie mi-a atras atentia metoda. Este de tinut minte.
Mâine fac si eu un credit la banca. Nu-mi fac griji pentru ca nu pot plati. Vine banca la sefu' si-l pune la zid sa-mi mareasca salariul. Trai pe vatrai!

Între timp au mai aflat si altii. De-un exemplu Gândul cel proaspat decapitat.

Alooo, Bucurenci, Mihaiu, ecologistii din (cu) frunte, desteptarea!
Voi ce faceti, n-ati aflat ca iar vor sa defriseze unii prin Piatra Craiului?

Adaugare ulterioara:

Stiu ca informatia de mai jos nu este în "trend"-ul "industriei". Cu toate acestea revin în ideea ca s-ar putea sa existe si acel unul la un milion (estimare optimista) caruia sa-i foloseasca.
Toata tarasenia amintita în textul de mai sus porneste de la un raport finantat de BERD, finantare nerambursabila, si realizat de o entitate numita "Austroprojekt Agency for Technical Cooperation Ltd". Studiul este intitulat "Forestry and Forest Industry in Romania - Wood Sector Study" si a fost finalizat în Decembrie 2007. Paginile nascute de entitatea amintita mai sus se plaseaza sub protectia a doua palarii reprezentate prin sigle. Una este a BERD, cealalta este a Ministerului Agriculturii din, ati ghicit!, tara de care apartine si judetul Suceava.