RSS:     

joi, 29 mai 2008

Logo


Imaginea Google de astazi ascunde o poveste.

În 1953, pe 29 Mai, doi oameni paseau pe Muntele cel mai înalt.

Oamenii: neo-zeelandezul Edmund Hillary si nepalezul Tenzing Norgay.

Muntele: Everest sau Chomolungma (în Tibet) sau Sagarmatha (în Nepal).

Despre Munte, astazi: Wikipedia - Mount Everest, Everest News, Mount Everest by climbers

Pentru muritorii de rând, un surogat: lumea vazuta de sus.



Sunt câtiva morti în oras, iubito


"Sunt câtiva morti în oras, iubito.
Chiar pentru asta am venit sa-ti spun;"

Suna a introducere la o emisiune de stiri dar nu e. Este vorba despre cultura. Desigur, cultura de la televizor.

Eu nu sunt un bun telespectator asa ca sunt nevoit sa apelez la altii.
Aici am gasit niste relatari despre cum prolifereaza statuile.
Precum ciupercile!

marți, 27 mai 2008

Blogosfera si zo(s)ologia


A iesit iarba si în web-ul 2.0.
Zilele acestea s-au adunat cirezile prin blogosfera transhumanta.

Boi de metrou
Vanghelie e bou
Patriciu e bou


O turma totusi vesela. Care nu doare.

Nici ou, nici gaina.

Cu niste ani în urma am cunoscut un producator de pantofi.
Îsi facuse o mica fabrica în oras, se pricepea la facut pantofi, îi placea sa faca pantofi.

Nu stia sa vânda asa ca apelase la Metro Cash&Carry. Si reusise cumva sa-si puna pantofii în rafturile Metro. Cum? Cumva.

Toate bune si frumoase, sa zicem, mai putin conditiile care îi fusesera impuse. Vânzatorul încasa banii dar nu-i dadea decât dupa trei luni. Si uneori nici atunci.

Spre "ghinionul" pantofarului, pantofii se vindeau. Vânzatorul cerea mereu alti si alti pantofi. Banii... mai târziu. Între timp mai trebuiau platite materiile prime, salariile, cheltuielile curente. Omul ajunsese dator la banci si la furnizori desi... afacerea aparent mergea din plin.

Solutia gasita: producatorul a renuntat la contractul cu lantul Metro autohton, si-a luat pantofii si a mutat vânzarile în Bulgaria. Culmea: si-acolo tot prin Metro. Dar în cu totul alte conditii.

Mi-am adus aminte de povestea de mai sus (întâmplata cu câtiva ani în urma) citind despre actiunea intentata de Toneli Holding împotriva Metro Cash & Carry Romania SRL. Aici.
Un pas înainte.

joi, 22 mai 2008

Cu parcul prin Europa

Sâmbata 24 Mai 2008 - Ziua europeana a Parcurilor

Nu, nu este vorba de cele trei tufisuri din spatele bodegii de la capatul strazii. Este vorba despre Parcuri.

Exista în România o retea nationala de Parcuri.
Ceea ce nu exista înca este reteaua nationala a respectului pentru Parcuri.

Dar chestia aceasta din urma cam trece în zona de "social network" si este o treaba mult prea serioasa pentru a-si gasi locul pe-un amarât de blog.

Asadar s-o luam pe lânga contur:

Plimbare placuta prin Parc!

miercuri, 21 mai 2008

Sondajul lui Mutu - Opinie si marketing

Daca e vreme de alegeri se înmultesc brusc si sondajele. Stiintifice. Cu cât mai stiintifice, cu atât mai credibile. Chiar daca nu sunt doua la fel.

Un sondaj recent ne spune cum se vor distribui voturile în Bucuresti.

"Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 13-16 mai, pe un eşantion de 1.770 de persoane cu drept de vot din Bucureşti şi are o marjă de eroare de +/-3%."

Adica 1770 de oameni au fost întrebati prin telefonul fix, mobil sau intermediar si toti cei 1770 au raspuns cu amabilitate. 1770 este numarul exact si semnificativ pentru Bucuresti. Acopera toate preocuparile, toate vârstele, toate nivelele de educatie. Plus sau minus 3%, c-asa-i stiintific.

Un singur lucru nu ne spune sondajul: câti se vor prezenta la vot. Toti, jumatate, cincisprezece?
Pe site-ul sondorului trebuie sa te înregistrezi ca sa îti arate ceva. Daca pe mine n-au avut curiozitatea sa ma întrebe (niciodata!), eu de ce m-as înregistra?

Si nici nu am nevoie. Stiu câti se vor prezenta la vot. Va spun si voua, nu e un secret: 30%

De unde stiu? De la Mutu. Care declara ca îl sustine pe Gusa. În poza se vede cam invers dar trebuie sa fim si noi cât de cât întelegatori.

De unde a scos Mutu cele treizeci de procente? Asta-i chiar buna! Din De la Gusa, de unde altundeva?


Daca si Mutu, prietenul lui Gusa, vine pâna la Bucuresti special ca sa voteze, voi ce-asteptati de stati pe margine? Veniti cu totii, 30% se aduna greu.

luni, 19 mai 2008

Istoria se repeta

Am în continuare o problema: se apropie alegerile si n-am gasit înca primar de sector.

Colegul de partid al doctorului Oprescu iese din discutie caci, nu-i asa, cine se-aseamana se-aduna.

Individul care ma ameninta cu pumnul saptamâna trecuta si-a schimbat subit pozele împrastiate prin cartier. În noua ipostaza nu mai are mâini dar am apucat sa-l vad si nu ma mai poate pacali.

Purtatorul semnului de alaturi mi-a agresat cutia postala cu o hârtie în care îmi atrage atentia ca el îndreapta lucrurile. Nu-mi spune ce lucruri îndreapta si nici de ce. Daca lucrurile acelea nu trebuiesc îndreptate?

Si-apoi istoria ne spune cam asa:
ieri: Agamemnon - Agamita
astazi: Antoniu - Antonel

E-adevarat ca istoria se repeta dar mi-as dori totusi ceva original.

Ziua noptii muzeelor

Sâmbata a fost ziua noptii muzeelor.

Zic unii cum ca o suta de mii de oameni au vânat muzee în noaptea de sâmbata spre duminica. Organizatorii au anuntat si publicul disciplinat s-a conformat.
Ce daca era noapte? Ce daca era întuneric? O data pe an e noaptea muzeelor. Ziua muzeelor este în fiecare zi dar, nefiind anuntata oficial, nu are nici un haz.

Ma întreb, daca s-ar anunta ca mâine e noaptea policlinicilor, cât de mari vor fi cozile la doctor? Dar daca s-ar anunta ca mâine e ziua muzeelor?

Mai bine sa tac si sa nu dau idei. Pe 10 iunie e ziua parasutistilor.

***
Tot sâmbata a fost si un concert (mare concert!) pe stadionul Progresul.
Oferta bogata: daca nu-ti place la muzeu poti merge pe stadion. Am cautat si eu sa aflu ce s-a întâmplat pe la concert. Din diferite surse am aflat ca au fost douazeci de mii de spectatori care au vazut un total de sapte rochii.
Eu cautam alte detalii dar, în lipsa lor, sunt bune si acestea. Muzeele conduc detasat.

sâmbătă, 17 mai 2008

John McLaughlin



Evenimentul saptamânii:

concertul lui John McLaughlin de la Sala Palatului

Cine o mai fi si John McLaughlin asta?

Amenintari electorale

Bucuresti. O statie de troleibuze. La "Eroilor".
"Eroilor" nu se refera la norocosii scapati în viata din Spitalul Municipal din apropiere, ci la monumentul care se vede si în imaginea alaturata. Alte vremuri!

Lânga iesirea de la metrou se afla un cort rosu. Pe el scrie "îmi pasa". Tot pe cort sunt prinse niste afise cu un individ rotofei si încruntat. Din afisul cel mai mare candidatul arata cu degetul îndreptat oblic, în jos. Ma uit si eu în directia indicata si nu vad nimic. Ce-o fi vrând sa-mi arate?

Ma mut câtiva pasi si dau cu ochii de un alt afis. De pe refugiul din statia troleibuzelor un alt candidat, unul cu sprâncene indecent de stufoase, arata cu degetul. De data aceasta direct spre mine. Nu mai e nimeni împrejur. Verific, am toti nasturii. Oare ce vrea de la mine?

Îmi amintesc cum, în copilarie, mi se tot spunea ca nu e frumos sa arati cu degetul pe strada.
Acestora doi nu le-a spus nimeni, niciodata nimic. Norocul meu ca nu stau în sectorul 5.

Îmi gasesc un loc strategic între cele doua degete. Nu e perfect; de acolo, fara sa vreau, aud cam tot ce se întâmpla-n cort. Si ce mi-e dat sa aud ma uimeste.
O voce feminina: "Buna ziua, am venit sa semnez pentru domnul Vanghelie. Numai ca eu stau în sectorul 6". A doua voce, oarecum nedumerita: "Pai... ce vreti sa semnati?". "Stiti, mie îmi place mult de domnul Vanghelie si vreau sa semnez si eu. Adica vreau sa îi dau si eu suportul meu. Chiar daca stau în sectorul 6."
E de râs, nu e de râs? Nu ma lamuresc deloc. Negruzzi, Voda Lapusneanu, au fost multi, multi au ramas. Multi, dom'le, dar, totusi, cât de multi?

Ma gândesc putin si descoper ca ofertanta de semnaturi are pe undeva dreptate. Daca s-au bulucit unii sa semneze pentru Oprescu, Vanghelie de ce n-ar avea si el semnaturi. Ca doar n-o fi candidatul Oprescu mai breaz decât candidatul Vanghelie. La ei în partid.

N-am timp sa aflu continuarea, vine troleibuzul si plec.
În troleibuz... ca în troleibuz. Încet, încet, departe ajungi. Departe, adica în sectorul 6, cel cu surplus de semnaturi.

N-am intrat bine în sector si sunt întâmpinat, de pe un panou, de-un personaj cu o figura dragalasa. Acesta îmi cere, nici mai mult, nici mai putin decât sa-l pastrez pe cel mai bun. În timp ce ma ameninta cu pumnul.
Nici pe el nu tin minte sa-l fi întâlnit vreodata, daramite sa-i fi facut vreun rau. Oare de ce îmi arata pumnul?

În toata tarasenia aceasta singurul bun pe care-l am e votul. Pâna la urma s-ar putea sa-l pastrez. Tot n-am pe cine-alege si îmi cresc sansele sa scap nevatamat.

O semnatura, însa, parca-s da si eu. Cortul lui Vlad Tepes prin ce sector o fi ascuns?

Adaugare ulterioara:
O posibila explicatie a dorintei de "a semna pentru Vanghelie" ar putea fi cea de aici.


miercuri, 14 mai 2008

Sanatatea sanatatii 2.0

Ministerul Sanatatii este cel care se îngrijeste de sanatatea noastra.
Sub conducerea domnului ministru, cel cu nasul recent scurtat.

Fiind ea, grija, prea multa se mai întâmpla sa dea si pe dinafara.
Laptop-uri la tot doctorul, aplicatii la tot laptop-ul, medicamente cu coada (la farmacie), victime prin spitale, cadre medicale prin Europa, doctori la Primarie... da si el ce are la îndemâna. Sa tot fii sanatos!

Acum Ministerul Sanatatii da pe dinafara si servere. Mai multe detalii se pot gasi aici.

Eu cred ca acolo n-a fost o greseala. Pe serverul acela se puneau bazele celei mai noi si mai adevarate dintre retelele sociale 2.0. Una sanatoasa. Si uite asa... n-a fost sa fie!

luni, 12 mai 2008

Aritmetica lui Bank


"Azi la ING un leu de pui / Mâine el va scoate pui."

Closca originala nu era ING, era CEC. CEC-ul de astazi nu mai este anonima Casa de Economii si Consemnatiuni de ieri.
Acum a primit si nume de botez. De la nasul Bank. CEC-ul de astazi se numeste Casa de Economii si Consemnatiuni Bank.
Nu e banc.

ING este o closca mai mare si mai grijulie cu puii. Cu puii sai, bineînteles.
ING îmi trimite din când în când scrisorele. Extrasele de mai jos sunt din ultima scrisoare primita.

Adica eu pun 15000 si ING pune si el 300. 300 ar fi doua procente (sau, pentru eruditi, "puncte procentuale") din 15000. Asa spune aritmetica mea.
Dupa aritmetica departamentului de marketing al bancii rezulta nici mai mult nici mai putin decât 67 de procente. 67% din 15000 fac, dupa aritmetica mea simpla, 10050. Lei.

Ca sa ma încurce putin mi se transmite ca este vorba de dobânda "pe an". Eu pot sa am rabdare un an.
Poate, pâna atunci, Madalina Cazamir, Brand Manager ING, îmi dezvaluie si mie secretele aritmeticii nasului Bank. Si, eventual, cine suporta diferenta.

sâmbătă, 10 mai 2008

Drapelul


Puteti vedea o imagine mai mare urmând link-ul celei de mai sus (click pe poza).
Veti avea însa nevoie de un browser care recunoaste formatul svg (Scalable Vector Graphics).
Firefox, Opera... verificati-va browser-ul!

vineri, 9 mai 2008

Accident de caruta


Daca tot s-a stârnit zarva mi-am zis sa bat si eu un cui.


Traditia orala spune ca într-un orasel asezat mai spre sud, odinioara, s-a rasturnat o caruta. Aseara am descoperit dovada ca în acel teribil, ipotetic accident a existat si un supravietuitor.






A doua poza este numai pentru rafinati cunoscatori.

miercuri, 7 mai 2008

Blogosfera electorala





Blog-ul unui posibil viitor primar.

P
romitator!

Cenzura vertebrala

Vuieste lumea. CNA ar fi interzis un filmulet. S-ar fi straduit cei de la CNA si ar fi gasit niste motive. Pe www.cna.ro nu apare nici o interdictie. Cna.ro nu intereseaza pe nimeni.

Cei mai indignati dintre cei din tagma indignatilor sustin ca ar fi alte motive. Indignarea celor mai indignati este o problema de constiinta si responsabilitate verticala. Cei mai putin indignati... mustacesc.

CNA a gresit din nou. Filmuletul nu trebuia interzis. Producatorul trebuia obligat sa-l difuzeze de cel putin 100 de ori pe zi. Între orice reclama stupida la orice detergent si orice emisiune stupida despre efectele nebanuite ale samponului asupra circumvolutiilor celor mai plapânzi.

Indignatii n-au decât sa-si aleaga stapânul dar eu pe cine aleg primar la "6"?