RSS: 
Daca mai aveti pe-acasa o cicleta (bi, tri, insa nu moto) va puteti deja bucura aflind ca o veti recicla curind. De miine ciclismul ciclabil reintra in drepturile sale. Ciceronele Primariei inaugureaza festiv.
Din ciclul "ciclicitatea cicalitoare ciclame", gasit pe la Realitatea TV.
Uneori statisticile sint necesare. Uneori, unora.
De-un exemplu, in anumite conditii, este important sa se determine care produs dintr-o categorie este cel mai dorit de consumatori. Cel mai cautat, cel mai vindut.
In cazul de fata este vorba de tigari. Stiu ca dauneaza sanatatii (dar ce nu dauneaza sanatatii?), stiu ca scurteaza viata (care oricum e scurta), nu indemn pe nimeni sa se apuce (sau sa se lase) de fumat.
Problema este cum determini care tigari sint cele mai solicitate. Pui cite un supraveghetor la fiecare magazin, vine cumparatorul de tigari, paznicul mai trage o linie pe raboj? Te rogi de fabrici sa-ti spuna cit de mari le sint comenzile primite? Acestea sint metode din timpuri apuse.
Sintem in plin secol 21, avem consultanti, avem inghesuiala la marcheting, avem "creativi", avem "tehnologii" si aplicam metodele 2.0. In zilele noastre cel mai vindut tip de tigari "se desemneaza". Din timp, pentru a evita surprizele.
In Romania, incepind din luna Iulie a anului 2007, cele mai vindute tigari vor fi Marlboro si Kent. Conform dezvaluirilor de aici.
Am dat astazi peste un text despre absurditati. Din cele pe care le intilnim zilnic, ne amuzam pe moment si apoi le dam uitarii. Absurditati inofensive. Radu Paraschivescu, in Evenimentul zilei. (Titlul folosit mi-am permis sa-l imprumut de prin subsolul articolului.)
Traim intr-o lume in care absurdul ne intimpina la tot pasul. Nu intotdeauna la fel de inofensiv.
De citeva zile s-a repus pe tapet o mai veche prevedere a unei legi corecta in spirit, absurda in unele modalitati de aplicare. Mai concret este vorba de asa numita "taxa pentru copia privata", acel procent din pretul de vinzare al unei imprimante, al unui scaner sau al unui copiator (practic procentul care se adauga la pretul de vinzare) pe care eu, utilizatorul final, sint obligat sa-l platesc pentru a compensa pierderile care ar putea fi produse autorului unei "opere", sa zicem un volum de poezie, daca vreodata mi-ar veni ideea sa multiplic "opera" folosind aceste echipamente pentru a obtine inca un exemplar cu care inca nu se stie ce am sa fac.
Din punctul meu de vedere este o amenda platita pentru o fapta pe care nu am comis-o si pe care e putin probabil sa o comit vreodata, fie si numai din cauza costurilor mai mari decit achizitia unui exemplar tiparit intr-o tipografie.
Teoretic taxa colectata ar trebui sa ajunga la autorul prejudiciat, dar, dat fiind faptul ca prejudiciul inca nu s-a produs si ca este foarte posibil sa nici nu se produca, autorul este si, foarte probabil, va fi si de acum inainte in starea de "necunoscut".
Dar taxa e taxa, legea e lege, banii sint bani. Utilizatorul final sa faca bine si sa inghita!
Detalii: aici sau aici sau aici. Si prin alte parti, dar cred ca este suficient.
In final, in aceeasi nota absurda, un supliment: Localitatea fara locuitori. Norocul celor care trebuie sa le numere voturile la alegeri.
Regula celor trei click-uri (spun unii ca ar fi chiar doua): numarul maxim de pagini (click pe link-uri) prin care un vizitator al unui site web ar trebui sa treaca pina sa ajunga la ceea ce cauta. Una din regulile de baza ale meseriei de creator de site-uri web. Daca te abati de la ea iti asumi riscul ca vizitatorul sa-ti paraseasca munca indreptindu-se spre alte adrese mai prietenoase.
Regula celor nouazeci si noua de click-uri: numarul minim de pagini prin care este obligat sa treaca amatorul de bilet rezervat la concertul Rolling Stones din 17 Iulie, din Bucuresti. Tandemul Vodafone - Diverta a creat un adevarat test al rabdarii pe care utilizatorul trebuie sa il treaca inainte de... (?). Nu stiu cum se termina, eu nu am reusit sa-l trec, mai am pina la nivelul 2.0.
In schimb, desi nu merit, m-am bucurat de flash-uri sanatoase, muzici, SMS-uri, coduri de acces, validari prin e-mail, sfaturi intelepte si "tehnologii" peste "tehnologii" (de la "Service unavailable" la "Unable to connect").
Site-ul unde ar fi trebuit sa-mi gasesc biletul este www.dol.ro Ca sa vezi! Dol: unitate de masura a durerii. Daca nu ma crezi verifica aici.
Din Evenimentul zilei, editia on-line:
Din cite am vazut pe site, continuarea la "Daca vrei sa afli mai mult" este "citeste mai mult".
Ceea ce va dorim si dumneavoastra!
Va amintiti de "Marele Gatsby"?
Hai, curaj, filmul acela american cu Robert Redford dupa care s-a facut si-o carte de la cinemateca.
Sau s-a facut o cinemateca dupa o carte? Nu mai stiu cum era, dar n-are a face.
Acum se da la punga cu licoarea pentru adevaratii domni, aceia despre care se spunea si la televizor. Iei doua sticle de vinars (coniac, cum ar veni, da' nu mai este voie!), primesti si-o carte.
La patru sticle ai editia in doua volume. Daca setea e mare te-ai ales cu o intreaga biblioteca.
Respect!
... mai bine putin si prost! Deviza perpetua!
"Mult", "putin", "prost" sint cuvinte lipsite de echivoc. Daca e prost, e prost, nu mai este loc de interpretare. Cu "rostul" pare sa fie putin (sau mult) mai complicat.
Scrie la DEX:
rost (substantiv neutru): sens, inteles, tilc, scop, menire, justificare, motivare... si inca multe altele.
Nu are rost sa insir si eu toate semnificatiile, la nevoie le puteti gasi aici. Inclusiv (si important, in perspectiva preconizatei incalziri globale) "5. Spatiu ingust lasat intre doua constructii alaturate sau intre doua parti ale unei constructii, pentru a permite miscarea lor relativa sub actiunea fortelor interioare sau a variatiilor de temperatura." Adica "rostul" inteles ca o lipsa. O gaura. O groapa. Ufff!
De aici incolo intram in plina zona 2.0. Pe podul Grant. Unde utilizatorii furaciosi contribuie la soliditatea si continuitatea continutului prin subtilizarea rosturilor. Sau a lipsurilor. Sau a gaurilor.
"Autoritatile au gasit o explicatie pentru denivelarile de pe podul Grant, proaspat reabilitat - rosturile de dilatatie! Primarul general al capitalei, Adriean Videanu a declarat ca rosturile au fost inlocuite in repetate randuri, dupa ce au fost furate!"
Citat preluat dintr-o Realitate(a TV). Cu rost cu tot.
A trecut si primul week-end cu IKEA.
Pentru ca nu am fost acolo (si chiar de as fi fost), directorul de marketing al companiei are grija sa aflu detaliile intimplarii printr-un, probabil, comunicat de presa. Care pare a fi un fel de tabela din Excel dar... povestita.
Nu am gasit compunerea si in editia on-line (Romania Libera este sursa), prin urmare va trebui sa ma credeti pe cuvint ca acolo au fost 80000 de vizitatori, ca erau 20 de persoane simultan in fiecare colt, ca au fost vindute 63500 de articole dintre care 50600 accesorii, 5000 de farfurii si 1000 de tigai. Si altele la fel de interesante si utile.
Un singur astfel de numar m-a pus pe ginduri: 35000 de chiftelute. Daca 7 pe o farfurie este acceptabil, 35 de chiftelute intr-o tigaie mi se pare putin exagerat. Cit de mari erau chiftelutele acelea?
(nota de aflat in treaba: VisiCalc = unul dintre stramosii actualelor programe de calcul tabelar)
Saptamina este pe cale sa se sfirseasca, este timpul unei recapitulari. Multe s-au intimplat, nu multe sint si de retinut. Non multa, sed multum, dupa cum scrie la Wikipedia (da, este corect, versiunea italiana!).
Evenimentul saptaminii a fost produs de celebra publicatie Pornografia Academia Catavencu sub forma unui almanahe (da, este corect, almanahe este singular, unicat, fara seaman!).
Fideli principiului conform caruia cititorii sai fideli (da, este corect, asa se face fidelizarea, prin repetitie!) sint precum scrie pe undeva prin gazeta, "academicienii" au coborit cu nivelul (da, este corect, nu toata lumea foloseste liftul!) in rindul acestora, alegindu-l pe cel mai reprezentativ sa le poarte cuvintul prin lume. Am putea spune chiar cuvintul dinpupa daca nu ne-ar deranja prezenta fara rost a termenului marinaresc.
Am cautat pe web ancorele (iar?) evenimentului. Am gasit repede site-ul istoric www.catavencu.ro cu tot cu balul sau din 1999. Si cu un alt almanahe, cel din 2002 (da, este corect, timpul nemilos a sters litera "e"!).
Nici trimisul din viitor, proaspatul partener, nu s-a lasat cautat prea mult: Vanghelie, incepind de miine. Daca este de miine atunci este si web 2.0, cu user generated content. User-ul care a lasat inscriptia You Think Network Security is funny cred ca era intr-o pasa proasta.
Nu am reusit sa gasesc Vanghelie.Catavencu, facut dupa modelul Realitatea.Catavencu. Mai caut.
Nota 1 de la subsol: incercind sa ma documentez am admirat si www.facemcatavencu.ro dar acela nu este un site, este o capodopera!
Nota 2 de la subsol: nu m-am lamurit daca titlul "Flori, fete sau baieti" are vreo legatura cu imaginea imprastiata de cei de la Radio Guerrilla, despre care am mai scris aici. Ca sa aflu ar trebui sa imi procur un exemplar din almanahe. Oare mai gasesc?
Mi-a luat ceva timp dar, pina la urma, m-am hotarit.
Unul il inchid (cel pe care-l folosesc acum, e putin cam obosit), unul il las pornit si cu browser-ul pus pe www.shutdownday.org (sa vad daca cel de acolo e oprit si el sau nu), un altul il ascund in dulap. De celelalte nu stie nimeni, nu-mi fac probleme.
Eu ma voi duce sa vad daca s-au deschis magnoliile.
Social network, bine te-am gasit!
Expertul de serviciu ne dezvaluie in Romania libera de astazi cum va arata ziarul viitorului. Ne da si exemple de jurnalism 2.0 aplicat prin alte parti.
Am fost curios si am dat fuga sa vad si eu minunea de "fresh, crowd-powered media". Interesant. Cind am intrat pe revolutionarul site, pe primul loc in lista am gasit articolul intitulat "Am I hot enough?". Sugestiv si suficient de 2.0 pentru a-l mentiona si aici.
Pina la rezolvarea arzatoarei probleme a intilnirilor in stil 2.0 (sau web 2.0) o sa mai treaca putin timp. In care putem profita din plin de oportunitatile locale. Pe stil vechi.
Cum ar fi conferintele de la Teatrul national, Duminica, la ora 11, in sala Atelier. Pentru care exista si un program. Comentariile si nedumeririle non-2.0 imi apartin. Fiind adaugate doar pentru umplutura, rog a se folosi cu moderata parcimonie (sic!).
25 Martie: Romania in Europa si Europa in Romania, Emil Hurezeanu
Pare sa fie o conferinta autobiografica dar de ce este evitat cuvintul "libera"? Din "Europa libera", din "Romania libera".
1 aprilie: Iuda si Maria Magdalena intre damnare si reabilitare, Cristian Badilita
Pe 1 Aprilie?
15 aprilie: Eu si Securitatea mea, Marius Oprea
Fiecare cu Securitatea lui. Asa rezulta din tema.
22 aprilie: Ion Tiriac despre Ion Tiriac, Ion Tiriac
Numele lui Ion Tiriac apare doar de trei ori. E ceva in neregula. Este necesara o reformulare.
29 aprilie: Cum citim literatura scrisa in comunism, Eugen Negrici
A fost sarita prima parte a seriei, cea cu subiectul "Cum citim". Riscant.
6 mai: Femeia si farmecul ei etern. O abordare medicala, Decebal Hudita
Abordarile medicale nu pot fi decit pline de farmec. Usoare injectii si eterne disectii.
Dictionarul explicativ al Limbii romane este o carte inspaimintator de groasa si scrisa marunt. Totusi...
Ecologie: (substantiv feminin) Stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de viata.
Ecologic: (adjectiv) Care apartine ecologiei, referitor la ecologie.
Ecologizare: (cuvint inexistent) Ecologie aflata in zare.
Sa spui ca aduni gunoaie nu suna bine. Jurnalistii, oamenii politici, "vedetele" nu aduna gunoiul, ar fi de risul curcilor.
Ei "ecologizeaza". Ceea ce este cu totul altceva. Este o activitate stiintifica, aproape intelectuala, stai cu privirile in zare pina te umpli de ecologie.
De la un anumit nivel de umplere ecologia incepe sa se vada. Dupa care se revarsa. In capul, ochii, urechile celor neatenti si aflati prin preajma.
Cuvinte din Realitate(a TV).
Astazi, 20 Martie, este Ziua internationala a francofoniei. Anul trecut a fost "sommet", anul acesta... nu mai este. Si daca nu mai este atunci avem toate motivele sa privim cu speranta spre ziua de miine.
Miine se deschide oficial magazinul IKEA. La ora 10.
Zece mii de bucuresteni sint asteptati in prima zi in hangarul albastru. Si cincizeci de mii la sfirsit de saptamina. Ca la meci.
IKEA a tiparit cataloage groase, cu poze, pe hirtie lucioasa, le-a agatat de clantele usilor, nu e politicos sa lipsesti. Daca nu ai alte treburi sau alte preocupari.
Fara porniri ascunse de consumator de mobila, din pur respect pentru curierul halterofil care mi-a agresat clanta usii, am rasfoit si eu catalogul minune. Obicei prost: n-am citit numai pozele, m-am uitat si peste text. Asa am descoperit marturisirea neobisnuit de sincera:
Intentionat sau nu, pe mine m-au convins! Vreau si eu o eticheta IKEA!
Maramuresul istoric a intrat de astazi in rindul lumii. Are site, s-a aliniat vremurilor.
Mai este putin de lucru la aceasta aliniere, inca exista unele confuzii, dialectul local pare a fi de vina ca "sapunul" este "ch eye" iar "caf ay ah"-ua are gust de "sampon". Si altele, aici.
O adevarata furtuna s-a stirnit inainte de lansarea site-ului. In mod obisnuit ar fi trebuit sa fie dupa lansare, dar unde ar fi fost atunci surpriza?
Mai ramine sa afle si meteorologii Europei ca Maramuresul este si el in curtea lor!
TVR1, Catalin Stefanescu si "Garantat 100%". Invitat: Dan Nutu.
Cine este Dan Nutu? De unde a aparut si acest Dan Nutu? Are blog?
Dan Nutu nu are blog, nu este din lumea 2.0, schimbam canalul, Evenimentul zilei este in alta parte.
Duminica seara apare on-line editia zilei de Luni. Scrie pe acolo: "in acest weekend, Romania va trece la ora de vara".
Daca week-end-ul este acesta atunci Romania a trecut la ora de vara. Pe furis, numai Evenimentul zilei a stiut. Daca week-end-ul este cel care va urma atunci avem norocul unui week-end foarte lung.
In week-end-ul de-o saptamina poate isi face si Dan Nutu blog.
Titlul nu-mi apartine, este un vers imprumutat dintr-o poezie care continua cu "pipaiescu Eminescu". Deocamdata am sa il las in pace pe Eminescu. Insa nu ma pot opri sa nu "pipaiescu" putin o stire de pe la ProTV.
Care incepe derutant: "Ne sufocam, dar nu facem nimic."
Ceva, ceva, se pare ca tot facem, cel putin dupa spusele intotdeauna prezentilor neprecizati specialisti: gatim si aruncam gunoiul. Activitati din care, daca le faci un an intreg, obtii 6 tone de dioxid de carbon. Sau de bioxid de carbon, cum i se spunea la scoala, la Chimie. In alte tari oamenii sint chiar mai eficienti, gatesc si arunca gunoiul de 20 de tone. Poate maninca mai multa mincare gatita, poate gatesc mai mult doar ca sa o arunce la gunoi, nu ni se spune. Nici de ce unii mai produc si praf, si plumb.
Gluma, gluma, dar ce e de facut?
Solutia: "Edilii vor sa atraga locuitorii in actiuni de plantare a copacilor." Un an de plantat copaci, un an mai putin de gatit si aruncat gunoiul.
Nu e chiar o chiftea, i se spune hamburger. Cum ar veni, de pe malurile Hamburgului. Sau de pe acolo, parca asa era... in fine, sa nu ne pierdem in detalii nesemnificative.
Esential este ca "marketingul pune tot mai mult accent pe importanţa continutului generat de catre utilizatori, dezvoltat pe Internet, pe retele sociale, ca de exemplu MySpace, si pe platforma video online YouTube". Citatul este luat de pe site-ul Realitatea TV si este concluzia tulburatoare a faptului ca McDonald's va pune fotografii ale clientilor pe ambalajele produselor vindute.
Cum ar veni, musti din chiftea si in acelasi timp admiri utilizatorul imprimat pe punga cu cartofi prajiti. Sau utilizatoarea. Sau un filmulet incetosat. Sau... Gata, pina aici! E o chestie serioasa!
Junk food social networking 2.0, la punga.
Niste oameni cu suficiente resurse la dispozitie se pun pe treaba cu un scop laudabil. Amesteca materiale noi, tehnologii de ultima ora, idei. Produsul trebuie sa fie accesibil. Usor de folosit si, important, ieftin. Planul initial nu reuseste in totalitate, limita autoimpusa, de 100$, este depasita. Va costa 160$, oricum cu mult sub pretul a ceea ce fac altii. Mai ramine ca minunea sa ajunga la cei pentru care a fost inventata.
Probabil ca unii au recunoscut despre ce este vorba. Acronimul este OLPC. De la "One Laptop per Child" (Un laptop pentru fiecare copil).
De aici incolo incepe "analiza". Ies la iveala "specialistii". Grupati in comisii sau individual ei isi revarsa competenta adunata in ore multe de studiu si practica. Alesii poporului (aici sau aici sau aici), jurnalisti porecliti "formatori de opinie", dar si "bloggeri" nascuti cu messenger-ul sub perna (vezi unele comentarii de aici).
Lipsa durerii se propaga intr-o insolita si paguboasa retea mesh 2.0.
Rolling Stones la Bucuresti, un subiect extrem de comentat. In si pe sub articole de presa.
De cele mai multe ori comentariile de prin subsolurile articolelor on-line sint simple zgomote. E nevoie insa de ele, sint obligatoriul "user generated content".
Cu toate acestea am descoperit in Evenimentul Zilei, editia de astazi, Martie 15, citeva rinduri-comentariu mai pline de semnificatii decit chiar articolul care le-a inspirat. Scrie acolo:
Taman in "saptamina creierului" un creativ a scapat bomba: concert Rolling Stones la Bucuresti, in 14 iulie. Vuiet in presa, la televiziuni, pe net; subiect de senzatie. Deja exista un excedent de comentarii.
Deoarece "It's only rock'n roll (but I like it)" mi-as fi dorit mai multe detalii. Creativul spune ca mai trebuie sa astept doua saptamini, timp in care el si colegii sai vor pregati promovarea.
Domnu' creativ, nu va mai obositi degeaba! Promovarea este gata facuta de citeva decenii.
Locul si ora, va rugam!
Titlu la HotNews.ro: "Imprumut de 180 de milioane dolari pentru repararea strazilor".
Daca ai curiozitatea sa citesti si dincolo de titlu, continutul articolului are darul sa te puna pe ginduri: "Romania va imprumuta 180 de milioane de dolari [...] pentru imbunatatirea calitatii generale a retelelor de drumuri nationale si cai ferate..."
Eu ce sa fac? Ma duc la primarie sa cer sa treaca acceleratul si pe strada mea? Fara gara... tot degeaba!
"Cu iaurt, cu gogosele..."
...din scrieri de odinioara. De atunci a trecut ceva timp, gogoselele au crescut, au devenit gogosi.
Nou nascutele (sic!) cutume 2.0 au insa pretentii mai mari. Daca nu este "mega", "super", "hiper" nu te baga nimeni in seama.
Asa au aparut "hipergogosile". Unde? La "hipergogoserie"!
De ieri Romania Libera si-a pus alta palarie. Cu poze, cu titluri mari, cu zone pe unde bate vintul. Au intrat si ei in rindul lumii. Dimensiunea paginii a ramas aceeasi, palaria a crescut, Maria a fost nevoita sa se restringa. Pina la urma e mai bine. Unii scriu mai putin, altii citesc mai putin, toata lumea e mai odihnita.
Cantitatea de hirtie oferita contra cost nu a scazut. Ziarul este insotit de tot felul de suplimente care pot fi folositoare in diverse imprejurari. Mai pe scurt: un ziar greu, probabil cel mai greu ziar autohton.
Vechea rubrica de inveselire IT a ramas. Am regasit-o in editia de ieri, desi cu semnaturi schimbate. Pina la urma nici nu conteaza semnatura, saminta 2.0 sa nu se piarda.
Asezat sub incitanta dilema "Aniversare sau amenintare", articolul intitulat "Floppy disk-ul iese la pensie" (fara link, din motive puse la dispozitie de editia on-line!) porneste dramatic cu constatarea ca amaritura aceea de discheta "a fost primul sistem extern de stocare a datelor dintr-un calculator". Ni se mai spune ca a fost inventata in 1971, ca nu prea mai este folosita, ca nu se mai vinde si ca istoria sa a inceput in 1967. Fiind vorba de un suport prin definitie flexibil nici nu este de mirare ca istoria sa incepe inainte de momentul inventarii. Nu autorul articolului este vinovat de complicata viata a bietei dischete si nici de spatiul mic in care a fost obligat sa isi inghesuie textul. Nici macar cit o fata de antica discheta de 8". Desi, fiind vorba de "primul sistem", poate s-ar fi impus putin mai mult respect.
In aceste conditii vitrege eu as dori sa ii propun autorului inaugurarea unui serial: "Primul sistem extern de stocare a datelor" in mai multe episoade.
Pentru episodul al doilea am pus alaturi o poza. Daca propunerea mea va avea succes voi reveni si cu alte idei (cred ca mai am pe undeva si o rola de banda de hirtie perforata!).
Un observator atent de la Antena3 ne spune ca "8 din 10 români vorbesc la celular" (in varianta primita pe feed).
Concluzia: sint doi care doar asculta!
2.0! Content. Voi aduceti caramizile, eu le stivuiesc, edificam content-ul. Sti-vu-i-re! Adica blog. Subiecte? Girla. Sau... chei. Sa fie multe! Hai, nu mai asteptati, aveti fiecare citeva chei!
Din cind in cind imi iau in serios rolul de consumator de continut, si incerc, dupa puterile mele, sa contribui la salvarea web-ului. Web 2.0, desigur. Cum? Consumind excesul de continut, la fel de desigur!
Asa am dat peste "pimp my keys". Sau "cheile noastre si povestile lor". Cu toate elementele 2.0 necesare.
Cineva a gasit ideea. Nu stiu daca mai sint astfel de colectii de poze cu chei. La ce aglomeratie de continut s-a facut deja pe web, nimeni nu are cum sa stie tot. Sint poze cu semne de circulatie, cu pisici, cu muste, cu capace de canal (o fi Kanal?), cu surubelnite, piulite, suruburi, cu tot ce ti-ai dorit sa vezi in cit mai multe exemplare pe cind n-aveai pe-acasa decit unul. Legaturi cu chei sa fie atunci!
Din start subiectul te duce cu gindul la valoare. Care, in zilele noastre, stiu pina si copiii cu cheia la git, se cere a fi protejata sub cheie. De ce nu am porni, gospodareste, de la cheie?
Numele este perfect si bine plasat in context 2.0. Nu ajunge doar sa alegi un loc, la ce bun daca nu-l gaseste nimeni? "Cautatoarele" pot ajuta, utilizatorul bine adaptat 2.0 cauta adesea dupa "pimp", oricare ar fi semnificatia cuvintului; folosindu-l cresc sansele de a iesi in fata. Si obligatoriu "my keys". "Cheile mele" ar da un aer vetust, complet nepotrivit. Globalizarea impune.
De aici incolo, cadrul fiind creat, utilizatorii pot da navala. Cam asa: in 9 Martie sint 12 contributii, pina pe 11 Martie au crescut la 14. Presupun ca procesul este in curs si viitorul ne va arata mai multe, foarte multe, chei.
Paisprezece seturi de chei se pot privi. Dar ce se va intimpla cind numarul lor va ajunge la 1400?
La 14000? Nu-mi bat capul de-acum, mai bine cercetez cu atentie ce am sub ochi.
Si vad: din paisprezece voluntari patru sint directori (sic!). Adica 30%, cu o neglijabila aproximare 2.0. Restul au preocupari ceva mai banale: student, fotograf, artist. "Boarderitza" nu stiu ce inseamna, cred ca e deja din web 3.0 si nu ma bag. Ajunge pentru un nucleu de "retea sociala"? Ramine de vazut. Scoaterea in evidenta (cu intentie) a desfacatoarelor de capace de la sticlele de bere pare sa asigure un teren suficient de fertil.
Toata tarasenia este recent declansata asa ca am sa ma opresc aici. Este indeajuns pentru azi. Continuarea si analiza completa, dupa primele 140 de legaturi cu chei.
Despre poeti, poezie si alte cele.
Din Romania libera, Vineri, 9 Martie 2007.
"Intrebare: Dar se mai naste astazi românul poet?
Emil Brumaru: Ce sa stiu eu despre nasteri? Eu am 68 de ani, presupun ca azi românul se naste actrita."
Zilele trecute urmaream eforturile angajatilor unui post de televiziune de a gasi o imagine cu care sa isi ilustreze o stire. Detalii aici.
Daca ei pot atunci de ce nu ar putea si altii? 2.0 este muma pentru toti.
Captura alaturata este de pe site-ul HotNews.ro
Aflat in trecere pe acolo, "poza zilei" mi-a sarit in ochi. Imaginea imi era cunoscuta. De aici. Dar si de aici.
Mai scrie tot pe HotNews:
"[...] Ai facut o poza interesanta? Ai filmat sau ai vazut un film hazliu? [...] Atunci asteptam materialele tale pe adresa...
Disclaimer: Raspunderea juridica pentru toate materialele trimise apartine exclusiv autorilor."
Trisclaimer: in acest fel am aflat ca numele fotografului (cu aparat Konika Minolta Dynax 5D) este Alin. Pina la urma nu a fost totul degeaba.
Lumea 2.0 este o schimbare continua. Daca nu schimbi, daca nu vii mereu cu ceva nou, dispari.
Te omoara concurenta. Continutul este mai greu de schimbat. Mai usor se schimba forma. In timpurile vechi se vorbea despre blana si narav. Naravurile au ramas aceleasi, blana este elementul dinamic.
Suplimentul intitulat "Timpul liber" (apare saptaminal si se distribuie impreuna cu ziarul Romania libera) se straduieste din nou sa-si schimbe blana. In mare graba. Care graba, ar trebui sa stie si editorii, are prostul obicei sa strice treaba. Sau, in versiunea 2.0, "proiecul".
Astazi mi-am cumparat ziare. Din acelea stil vechi, pe hirtie. Si nu unul singur, ci doua. Stiu, am facut un exces. Inca imi place fosnetul hirtiei tiparite si, in ciuda a tot felul de experiente, mi se mai intimpla sa cedez primului impuls.
Este adevarat ca unul dintre ele l-am luat pentru cartea din punga insotitoare (o idee fericita, mai rar asa ceva!) dupa cum la fel de adevarat este si ca ii cunosteam continutul inca de aseara, din editia on-line. Cu toate acestea nu m-am putut opri sa-l rasfoiesc. Pentru poze: fotografii, titluri, reclame, asezare in pagina.
In ziarul insotit de carte, pe prima pagina se afla fotografia unui personaj subiect de articol. Ceva obisnuit. Personajul din fotografie se tine insa cu degetele de nas. Teorii savante spun ca gestul ar fi un semn de nesinceritate. Eu cred ca in acest caz e doar un act de aparare. Prima pagina este fizic legata de ultima iar pe ultima pagina (pe fata, in opozitie cu verso), in jumatatea de jos, se lafaie o imagine la care orice om normal si cu reflexe sanatoase duce mina la nas. Din instinct. Desi nici ochii si nici urechile n-ar trebui lasate fara aparare. Nesansa lor, nu avem atit de multe miini.
Pentru a nu nedreptati pe cineva, capodopera publicitara am gasit-o si in celalalt ziar cumparat. Mai este prezenta si aici (va las placerea sa ghiciti care si unde).
Cei trei din imagine par sa se simta bine, e dreptul lor sa fie fericiti. Singurul meu semn de intrebare este de ce li se mai spune unora si "creativi". Este un abuz de limbaj si o inducere in eroare. Creativi 2.0 e termenul corect.
O avalansa. In Carpati. Pentru cei familiarizati cu locurile astfel de fenomene nu reprezinta ceva neobisnuit. Mai ales in zilele de inceput de primavara. Se intimpla in fiecare an, se intimpla de multi ani. Aproape dintotdeauna.
Uneori avalansa face victime. Natura nu ii iarta pe imprudenti. O constatare trista, venita din lumea reala.
In lumea 2.0 prezenta victimelor este garantia stirii. Subiectul exista, spectacolul poate sa inceapa.
Astazi a avut loc o avalansa. Trei oameni au fost prinsi de torentul de zapada, daca nu cumva chiar ei sint cei care l-au provocat.
Unde? HotNews.ro scrie despre "Masivul Negoiu". Dragii mei promovati la materia numita Geografie, "Masivul Negoiu" inca nu a fost infiintat. In locul sau troneaza abuziv Masivul Fagaras. Negoiu este doar un munte aflat si el in treaba pe acolo, intimplator cu un virf situat al doilea, ca inaltime, din Carpatii romanesti.
Detalii. Minore. Avem trei victime, restul este umplutura. O fi umplutura, dar cu ce o umplem? Cu o poza care, stim bine, face cit o mie de cuvinte.
Mult mai putine cuvinte a economisit Realitatea TV atunci cind si-a ilustrat stirea publicata pe site cu o imagine care nu ii apartinea, pe care o "imprumutase" de pe web si pentru care nu se obosise sa ceara incuviintarea cuiva spre a o folosi. Cind scandalul era pe cale sa izbucneasca imaginea a fost indepartata discret. Nici macar urmele nu se mai vad acum.
Avantajele jurnalismului 2.0.
Completare (1):
Intre timp pe pagina de la RealitateaTV a aparut o alta imagine, evident, diferita de cea despre care am scris mai sus. Pentru cit timp?
Completare (2):
Daca a doua imagine dispare si ea de acolo atunci o sa trebuiasca sa munciti putin pentru a o putea vedea.
http://images.google.ro/images?q=avalanche&ndsp=18&svnum=10&hl=ro&start=54&sa=N
sau direct de pe site-ul sursa:
http://shavalanche.com/images/avalanche_picture2.jpg
("copyright Jeff Ginger" este doar o alta obraznicie!)
Documentindu-se despre serpi Iulian Comanescu a ajuns la concluzia ca as fi "un relativ nou-venit in zona de media". Eu ii multumesc pentru aura de prospetime pe care mi-o atribuie si il felicit pentru precautia cu care a adaugat cuvintul "relativ". Prin cele matrici de sirme si retele nu sint chiar nou. Mai noua este includerea acestora in "media", alaturi de nobilele suporturi redefinite ca fiind traditionale.
In schimb Ionut Oprea nu-si asuma nici o raspundere si da vina pe altii. Ceea ce mi se pare a fi de inteles. Privind situatia din perspectiva "relativului".
Ca sa nu existe dubii: nu sint un vinator. Dimpotriva, consider ca biodiversitatea este benefica. Chiar si atunci cind apare sub forma biodiversitatii 2.0.
Un ziar bun are subiecte pentru toate gusturile. Nu lipsesc "oamenii de stiinta" (categorie aparte care umbla liber si periculos, cu atit mai mult cu cit sint in asemenea hal de anonimi incit nu ai sanse sa-i recunosti), omul din copac sau omul care a fost dat jos din copac.
In lume se intimpla multe. Unele evenimente sint triste dar putem invata ceva si din acestea. De-un exemplu, finalul acestei stiri ne arata ca Austria este o tara periculoasa pentru sute de romani. Care se duc acolo la schi (banal, pasnic, daca stii sa schiezi) si se pot trezi cu un avion in cap (putin spre extrem!). Desi ultima fraza ne-ar putea induce si gindul ca n-a fost cine stie ce de capul acelui extrem.
Pe strada:
La stop vad o duba / microbuz pentru marfa (nu ii pot spune "van", poate ca transportau cu folos!). Alba si bine acoperita cu incriptii viu colorate. Numele firmei, telefoane, e-mail, site web, ce face, ce drege, sa afle tot omul. Pe partea laterala, cu verde, cu litere mari este scrisa adresa: Caracal, strada Caracalla.
Daca nici acesta nu este un brend...
Sub strada:
Adica in metrou. Unde nu prea ai ce vedea prin ferestre. Drept urmare privirile matura vagonul in timp ce mintea imi este ocupata cu diversele probleme curente. Ochiul inregistreaza: capac de plastic alb, reclama, ceva cu "...dent" (daca e cu "dent" e sigur dentist!), "alaturi de tine" (chiar imi doream aglomeratia!), "venim noi la tine", o imagine cu o mina tinind ostentativ niste bancnote...
Stop! Subconstientul tresare. Stomatologi care vin acasa atunci cind te doare maseaua, ti-o scot, le dai maseaua cariata si primesti bani in schimb? Pare interesant.
Ma uit cu atentie si descoper ca e putin invers: vin acasa, iti ofera bani si, daca ii accepti, risti sa-ti ia (si) maselele. Mai multe nu spun, gasiti aici (inclusiv sfatul de a va mai pune imediat inca o lampa pe perete; pe paginile interioare, jos, cu alb pe fond rosu)
Cind au plecat a fost asa. Au luptat, au reusit, se intorc.
Acasa nu s-a schimbat nimic. Dind dovada de o consecventa remarcabila compatriotii refuza sa reaseze Himalaya acolo unde se gaseste de fapt. Netsport muta muntii. Cu ajutor de la Rompres. Unde-s doi... mai urmeaza si altii?
(plus: "seful ghizilor montani din Franta" nu reinventeaza geografia dar are origini la fel de neaose!)
HotNews ne ofera o noua intilnire cu "fabulospiritul". Aflam ca este un "template de comunicare" si putem vedea "demouri conceptuale pentru non-commercial release". Totul exprimat clar, in limbaj fabulospiritual.
"Fabulospirit nu este un slogan. El este ce numim o linie, un text, o verbalizare, a carei functie extrem de practica este un site. Totul se termina cu www.fabulospirit.ro. Care se vrea un portal de comunicare. El e un slogan in sine, [...]"
Un site?
WHOIS www.fabulospirit.ro
domain-name: fabulospirit.ro
description: UBIQE S.R.L.
[...]
description: E-mail: ****@axle.ro
[...]
person: Radu Nicoara
O stire cu un sarpe lung. Cit de lung? Depinde cu ce il masori.
Cei de la Cotidianul (Mediafax) au gasit la masuratoare 3 metri si jumatate de sarpe, Antena 3 a masurat 8 metri. Este vorba de o invazie de serpi sau fiecare foloseste metrul sau?
